Inca un proiect al echipei Oltenia mea care ne aduce o parte interesanta a Craiovei si anume CRAIOVA – MONUMENTUL INDEPENDENTEI ! Cu aceasta ocazie tinem sa multumim pentru efortul facut si suntem alaturi de ei prin promovarea acestui proiect . Si voi puteti sa dati un like paginii Oltenia mea !
La 30 august 1908 lua fiinţă la Craiova, sub preşedinţia generalului Petre Gigurtu (comandantul Corpului I Armată Craiova), Societatea „Smârdan” – societate a veteranilor grade inferioare din Oltenia, ce număra 800 de membri. Tot acum este iniţiat proiectul creării, prin subscripţie publică, a unui monument comemorativ al Războiului pentru Independenţă din 1877-1878. Se constituie astfel un comitet de iniţiativă ce-i are ca membri pe generalul Petre Gigurtu (preşedinte de onoare), sublocotenent Grigore Nemţeanu (preşedinte, veteran), N. Ciocârdia (secretar), căpitan G. Băicoianu, Petre Chiţu, C.M. Ciocazan, N. Coandă, general L. Drăgoescu, N. Economu, locotenent-colonel F. Gârleşteanu, C. Gardo (veteran), general Georgescu-Dima, preot D. Lungulescu, I. Mărescu, Enache Manea, M. Murgăşianu, D. Nedelcu (veteran), Virgil Nicolaid, Ilie Opran (veteran), I. Peşacov, N.T. Popp, N.N. Popp, Victor N. Popp, G.N. Păianu, I.G. Pleşea, G.I. Pleşea, Avram D. Semo (veteran), Iulian Vrăbiescu şi general I.Vercescu. La 20 octombrie 1908 comitetul hotărăşte ca proiectul să fie realizat de sculptorul Dimitrie Pavelescu-Dimo (19 iulie 1870, Calafat – 1 septembrie 1944). După ce proiectul primeşte acceptul Regelui Carol I (în ianuarie 1909, la Peleş), la 1 februarie 1909 este încheiat contractul ridicării acestui monument între preşedintele Comitetului de iniţiativă, generalul Petre Gigurtu, şi sculptorul Dimitrie Pavelescu-Dimo. Lucrarea va costa 150.000 de lei. Monumentul va înfăţişa „ clipa primei lovituri de tun trasă din Calafat în contra vrăjmaşului, în ziua de 15 mai 1877, care a avut drept răsunet Neatârnarea proclamată de Corpurile Legiuitoare”(proclamaţie ce a avut loc la 9 mai 1877 în sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor – n.n.).
Se intenţiona ca acest monument să redea exact momentul de la 15 mai 1877, ora 19:30, când domnitorul Carol ordona deschiderea focului asupra Vidinului (acest prim foc fiind executat de tunul 1 din bateria Carol I), moment în care domnitorul Carol a rostit memorabila frază „Asta-i muzica ce-mi place!”.
Conform contractului încheiat, monumentul va avea 9 metri înălţime totală (7,70 metri înălţime de la soclu la creştetul statuii) şi 6 metri lăţime la bază.
Statuia Regelui Carol I, aflată în vârful monumentului, va avea înălţimea de 3 metri. Toate piesele vor fi din bronz, iar soclul şi treptele vor fi din piatră de Gura Văii sau piatră de Bulgaria. Piesele componente: statuia Regelui Carol I, grup alegoric compus din două tunuri, generalul Cernat cu harta în mână, maiorul Jack Lahovari, doi tunari la primul tun (unul trăgând şi altul în aşteptare), trei figuri la cel de-al doilea tun, un basorelief ce reprezintă în copie tabloul lui Nicolae Grigorescu „Lupta de la Smârdan”, un basorelief ce reprezintă lupta de la Rahova cu maiorul Merişescu, un basorelief ce reprezintă şedinţa istorică a Adunării Deputaţilor, cu I.C. Brătianu declarând independenţa României.
La 30 august 1909, Societatea „Smârdan” (ce număra acum 8.657 de membri) ia parte la serbarea luării Griviţei – prilej ca, de la orele 2 până la 6 după-amiază, în grădina Minerva să fie expusă publicului macheta monumentului, cu îndemnul de a contribui fiecare după posibilităţi la ridicarea acestuia. Amintim câteva nume dintre cei care au făcut donaţii în bani pentru acest scop: Ion C. Mihail şi Nicolae C. Mihail, Maria Coloni, S.N. Rusenescu, N.T. Popp, familia Vorvoreanu, Mihai Mărescu, familia Vrăbiescu, familia C. Poenaru, Costinel C. Poenaru, general Liviu Drăgoescu, General Ion Argetoianu şi Constantin Argetoianu, Olga Gigurtu şi generalul Gigurtu,, familia N.N. Murgăşianu, G.D. Pencioiu, general I. Seulescu, Scarlat G. Moscu, Ion David, Alessandru Braneţu, I.T. Cheţianu, căpitan I. Băicoyanu, familia Măldărescu, familia Băncioiu, familia Manea, familia Caleţeanu şi Elena Th. Davidescu, familia Chintescu, Victor N. Popp, familia Matey, familia Lupescu, Richard Graepel, Corporaţia „Principesa Ileana” din Craiova, Marius Teodoru, farmacist I. Munteanu, familia Abram David Semo şi soţia sa Palomba, familia C. Geblescu, familia Verdeşteanu, familia Şt.R. Ionescu, familia general de divizie C. Anghelescu, familia Gr.Şt. Pleşia, Maria N. Semizianu, familia Şt. Poppescu, George W. Pencioiu, Zoe Mandrea, familia N. Bobeş, familia Nicolae Lupescu.
Monumentul a fost turnat în bronz la Florenţa, la fonderia Lippi, în perioada 1909-1912 şi la acea vreme a însemnat cel mai mare monument militar din ţară. Odată finalizat, a fost amplasat la intrarea în parcul Bibescu, pe locul fostei fântâni a lui Bogdan, cunoscută şi cu numele de Fântâna cu ţeapă (fântână ce fusese demolată de autorităţi pe la 1910-1911). Festivitatea dezvelirii monumentului a fost stabilită pentru ziua de 21 mai 1913, ora 2:30 p.m. Să ne imaginăm acea zi memorabilă, după cum ne-a rămas mărturie programul oficial:
– sosirea Majestăţii Sale Regina, a A.S.R. Principele Ferdinand, a Familiei Princiare şi a miniştrilor. Vor fi întâmpinaţi la gară de către autorităţile militare şi civile, de asemenea de către domanele Craiovei. O companie a Batalionului 5 Vânători va da onorul, cu drapelul şi muzica Regimentului Doljiu Nr.1.
– de la gară cortegiul va merge la monument străbătând străzile Carol I, Justiţiei, Unirei şi Bd. Anastasie Stolojan (azi Bd. Ştirbei Vodă).
– în chioşcul regal se vor face prezentările: generalul Gigurtu îi va prezenta pe membrii comitetului, primarul va prezenta persoanele „de distincţiune”.
– P.P.S. Sofronie Craioveanul, episcopul Râmnicului Noului Severin, va oficia serviciul divin ce va precede dezvelirea monumentului.
– vor ţine discursuri generalul Gigurtu (care va citi şi o telegramă din partea Regelui Carol I, trimisă cu acest prilej), primarul N.P. Guran şi Principele Ferdinand.
– vor defila: şcolile de fete, Şcoala Normală de Învăţători, veteranii „Nouă şi cu sergentul zece” din Vaslui (fiind prezent însuşi Peneş Curcanul, pe numele său real Constantin Ţurcanu), veteranii din Moldova, veteranii Societăţii „Smârdan” din Oltenia, corporaţiile de meseriaşi, ofiţerii din garnizoană (fără trupe), trupa de detaşamente venite din ţară, elevii Gimnaziului militar. La sfârşit vor defila trupele din garnizoană, în următoarea ordine: Batalionul V Vânători, regimentul Doljiu Nr.1, regimentul Rovine Nr.26, regimentul 1 de Călăraşi, regimentul 1 de Artilerie în cap cu bateria a IV-a (cea care a tras primul foc de tun din Calafat asupra Vidinului, la 15 mai 1877), Regimentul 9 de Artilerie şi Escadronul de tren.
– după terminarea festivităţilor M.S. Regina, A.S. Regală Principele Ferdinand şi însoţitorii vor vizita parcul Bibescu, apoi se vor înapoia la gară de unde, cu un tren special, se vor înapoia în Capitală.
– seara, de la ora 8:30, mare iluminaţie. Circulaţia este interzisă până la 12 noaptea pe străzile Carol I, Justiţiei şi Unirei.
În perioada august-septembrie 1948 autorităţile comuniste au demontat Monumentul Independenţei, motivând că era „necorespunzător din punct de vedere politic” şi avea „o relativa valoare artistică”. Macheta se găseşte la Muzeul Olteniei – Secţia Arheologie-Istorie.
