Home » Timp Liber » Spectacole si Concerte » Teatrul National Craiova va aduce ultimele piese din aceasta stagiune

Teatrul National Craiova va aduce ultimele piese din aceasta stagiune

Share on Facebook13Share on Google+2Tweet about this on TwitterPin on Pinterest2Print this page

Teatrul National Craiova va aduce ultimele piese din aceasta stagiune

Teatrul National Craiova va aduce ultimele piese din aceasta stagiune : Pescarusul , O luna la tara si Nunta Insangerata .

Miercuri 7 iunie, Teatrul National Craiova organizeaza la sala Amza Pellea incepand cu ora 19:00 piesa Pescarusul de A.P. Cehov in regia lui Yiannis Paraskevopoulos . Distributia acestei piese de teatru este : Cerasela Iosifescu (Arkadina), Iulia Colan (Nina), Sorin Leoveanu (Trigorin), Vlad Udrescu (Treplev), Valentin Mihali (Sorin), Iulia Lazăr (Mașa), Adrian Andone (Dorn), Anca Dinu (Polina), Dragoş Măceşanu (Medvedenko), Eugen Titu (Șamraev), Cătălin Vieru (Iakov).

Prezentarea piesei :
Faimoasa actriță Arkadina sosește în vacanță la moșia de la țară a fratelui ei, Sorin, unde asistă împreună cu scriitorul Trigorin la un spectacol cu o piesă scrisă de Treplev, fiul Arkadinei. În acest spectacol regizat chiar de autorul piesei, joacă Nina, o tânără care locuia pe moșia învecinată și care visează să devină actriță. Chiar din primul act remarcăm și alte relații între personaje: profesorul Medvedenko o iubește pe Mașa, fiica administratorului moșiei, care este îndrăgostită de Treplev, care la rândul lui o curtează pe Nina. Trigorin este un scriitor deja celebru, pe care Nina îl admiră și, cunoscându-l se îndrăgostește de acesta. Ultimul act al piesei se petrece la doi ani distanță, tot în casa lui Sorin, unde aflăm ce s-a întâmplat între timp: Mașa a acceptat căsătoria cu Medvedenko, deși încă îl iubește zadarnic pe Treplev; Nina și Trigorin au locuit pentru un timp, împreuna în Moscova până când el a abandonat-o reîntorcându-se la Arkadina. Nina nu a devenit niciodată o actriță de succes, Treplev a continuat să scrie și să viseze la Nina. După ce au luat cina, toți ceilalți se retrag să joace cărți, iar Treplev este surpins de o vizită neașteptată a Ninei. Răvășită, Nina îi mărturisește lui Treplev ce a trăit în ultimii ani, dezamăgirea legată de actorie, dar și durerea provocată de moartea copilului avut cu Trigorin și dragostea și dorul mistuitor de acesta. Treplev asistă neputincios la o altă plecare a Ninei, apoi distruge manuscrisul la care lucra. Finalul piesei este generat de o împușcătură care se aude din afara scenei, iar Dorn îi spune lui Trigorin că Treplev s-a sinucis.

O luna la tara este cea de-a doua piesa a Teatrului National din Craiova care poate fi vazuta in doua zile la Sala Amza Pellea :joi 15 iun ora 19:00 si vineri 16 iun ora 19:00.

O luna la tara scrisa de I.S. TURGHENIEV, in regia lui Cristi JUNCU are urmatoarea distributie : Claudiu Bleonţ (Şpighelski), Iulia Colan (Natalia Petrovna), Claudiu Mihail (Beleaiev), Costinela Ungureanu (Verocica), Ioana Florentina Manciu (Verocica), Cătălin Vieru (Rakitin), Alex Calangiu (Arkadi Sergheici), Iulia Lazăr (Lizaveta Bogdanovna), Valentin Mihali (Bolșințov), Adrian Andone (Schaff), Tamara Popescu (Anna Semionovna), Dragoş Măceşanu (Matvei), Alina Mangra (Katia), Alexandru Dragomir (Kolea).

Prezentarea piesei :
“O luna la tara” este un spectacol premieră pe țară, după un text dramatic care nu a mai fost montat până acum în limba română pe o scenă. Cu atât mai mult trebuie apreciată montarea lui Cristi Juncu, un regizor care suprinde cu finețe lentoarea unei lumi în care dorința de noutate se împletește cu abulia specifică unei clase sociale ușor snoabă, sedusă de mirajul propriului chip în oglinda socială a epocii. Spectacolul craiovean durează peste două ore, în configurația unei scene foarte generoasă. Acesta porneşte de la premisa unei amor neîmpărtășit între Natalia şi Mihail, interpretați de Iulia Colan şi Cătălin Vieru. Ea îşi dozează zbuciumul interior până la erupţia de vulcan a pasiunii, pe care o trăiește la apariția lui Alexei Beleaev, jucat de Claudiu Mihail.
Aparenta liniște a familiei, unde capul familiei, Arkadi, jucat de Alex Calangiu, încearcă să țină bine hățurile (tractorului…), este tulburată de apariția unor pasiuni amoroase care destabilizează thihna celor din jur.
Furtunile interioare ale personajelor sunt cele care țin în tensiune o poveste rusească de familie tradițională, unde femeia joacă un rol progresist prin însăși insistența cu care vrea să iubească și să fie iubită. Inadecvarea pare a fi tema pe care o dezvoltă regizorul Cristi Juncu: Natalia este iubită de o persoană pe care n-o iubește, cel pe care îl iubește ea o atrage și pe Katia, servitoarea, dar este iubit și de personajul Verocika, interpretat de Costinela Ungureanu și Ioana Manciu. Totul este redus (sau dezvoltat) la dimensiunile unui imbroglio generalizat. În această devălmășie a simțurilor și a pasiunilor se detașează personajul doctorului Șpighelski (Claudiu Bleonț), cel care încearcă să profite, pecuniar și amoros, negoiciind relații și interese financiare.
Rapacitatea și gelozia unor personaje contrastează cu naivitatea altora, prinse în cercul de pasiuni care dezvăluie în final ratarea provincială și apatia unei clase sociale obosită să supraviețuiască.

Nunta Insangerata inchide aceasta stagiune cu doua reprezentari tot in sala Amza Pellea : joi 22 iun ora 19:00 si vineri 23 iun ora 19:00 .

Nunta Insangerata este scrisa de F. G. LORCA in regia lui Andrei MĂJERI cu urmatoarea distributie : Mirela Cioabă (Mama logodnicului), Raluca Păun (Logodnica), Alex Calangiu (Leonardo), Claudiu Mihail (Logodnicul), Adrian Andone (Tatăl logodnicei), Romaniţa Ionescu (Soția lui Leonardo), Gabriela Baciu (Soacra lui Leonardo), Anca Dinu (Vecina), Monica Ardeleanu (Moartea), Ştefan Cepoi (Luna), Corina Druc (Servitoare 1), Costinela Ungureanu (Servitoare 2), Haricleea Nicolau (Servitoare 3), Dragoş Măceşanu (Tăietor 1), Cosmin Rădescu (Tăietor 2), Cătălin Miculeasa (Tăietor 3).

Cronici ale piesei :

„Game. Set. Match. Într-o lume guvernată de spectre ale unor iubiri stinse, „Focul aprinde focul! O flacără mică ucide două spice”, tot câmpul îl mistuie. Spectacolul Nunta însângerată mizează în permanență pe caractere puternice, luând publicul ca martor al unei comunități în care onoarea este centrul canonului și în care „civilizația spectacolului” devine un catalizator pentru pasiuni și lupte. „Omul cât trăiește luptă” ne transmite Federico García Lorca prin vocea Mamei Logodnicului. Peisajul andaluz tragic este resemantizat și esențializat, devenind un teren de tenis, care universalizează povestea, ajutând la creionarea unei mitologii proprii. Trecutul vine să muște din ceafa prezentului. Elementele onirice sunt mixate în permanență cu povestea de iubire. Căldura și soarele țin piept intrigii până când luna și frigul ajung să domine cosmosul acestei nunți. Vă propunem un spectacol-competiție, unde momentele de umor și cele dramatice se succed cu virtuozitatea unor lovituri de rachetă. Vă invităm să fiți parte din alaiul de nuntă, și să arbitrați din tribunele acestui teren loviturile iubirii.” (Andrei Măjeri)
 
 
Poet, prozator și dramaturg , Federico García Lorca (1898-1936) este unul dintre cei mai populari scriitori spanioli din secolul XX. Abordând probleme esențiale ale existenței, teatrul lui Lorca este emblematic pentru teatrul poetic de expresie castiliană, dezvoltându-se în jurul unor simboluri principale – sângele, cuțitul, trandafirul – plasat în spații mitice sau în spațiul realismului transcendentalizat. Una dintre celebrele piese ale dramaturgiei universale, Bodas de sangre (1933) este lucrarea care marchează momentul de plenitudine al dramaturgului Federico García Lorca. Nunta însângerată este o poveste de iubire imposibilă, reeditând la sute de ani distanţă istoria neîmplinitei iubiri din Romeo și Julieta. Regizorul Andrei Măjeri creează un spectacol vibrant, dominat de patimașa lume andaluză, cu songuri gitane și ritmuri de flamenco, în acordurile Chavelei Vargas și ale Lolei Flores. Conflictul este alimentat de trecutul zbuciumat al familiilor, dar mai ales de prezenţa covârşitoare a destinului. Devine emblematică tema universală a iubirii, drept fir călăuzitor al spectacolului, dar pregnante sunt şi teme precum trecerea timpului, ritualurile vieţii, alegerea și soarta. O tânără femeie, doi bărbaţi care o iubesc şi un destin mai puternic decât orânduielile societăţii. Patima iubirii desfiinţează barierele morale şi sociale, pârjolind viaţa lor. (Haricleea Nicolau)
 

 

 

Conținutul website-ului Jurnal de Craiova este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către Jurnal de Craiova sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor Jurnal de Craiova, vă rugăm să ne contactați folosind formularul Contact.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*