Au trecut 44 de ani de la cutremurul care a făcut istorie în România. Povestea unei tragedii care a zguduit o țară întreagă a rămas în sufletul multor români. Pe 4 martie 1977 a avut loc seismul.
Este data în care familii au fost destrămate, clădiri au fost distruse și oameni au dispărut pentru totdeauna.
Cutremurul de doar câteva secunde a avut peste 1.500 de morți, mii de victime și a marcat istoria României pentru totdeauna.
Seismul de 7,2 grade pe scara Richter a îndoliat o țară întreagă. Pe 4 martie 1977, la ora 21:22 un cutremur fatidic a avut loc. Timp de 56 de secunde, țara noastră s-a zguduit din temelii.
Bilanțul cutremurului din 1977 a fost de: peste 1.500 de oameni morți, 11 mii răniți si 35 de mii de clădiri prăbușite. Mai multe persoane au stat peste 100 de ore sub dărâmături.
23 de județe din România au fost grav afectate de seism. Valoarea pagubelor a ajuns la 2 miliarde de dolari.
Personalități care și-au pierdut viața in urma seismului
Cutremurul din 1977 a făcut victime la tot pasul. Pe lângă cei peste 1000 de români morți, au murit și nume cunoscute din România.
Toma Caragiu, Doina Badea sau Anatol Emilian Baconsky sunt doar câteva dintre persoanele celebre decedate la cutremur.
„Nu am să uit niciodată acel cer atât de albastru,care mi s-a părut atât de hidos, din dimineața zilei de 5 martie 1977, pentru că niciodată nu mi s-a părut albastrul atât de urât ca în dimineața aceea și niciodată nu am mai avut acea senzație teribilă de frig, de frig de moarte, care era peste tot orașul”, a declarat arhitecta Cristina Olga Gociman, pentru news.ro.
În mai puțin de un minut au pierit aproape 1.600 de oameni, dintre care 1.424 doar în București.
„Macabru a fost numarul mare de morți care nu au mai încăput în morgă și i-am înșirat pe jos de la poarta spitalului până către morgă. Toată lumea vorbește despre acea zona”, a menționat profesorul Andrei Firica.
Clădiri celebre distruse la cutremurul din 1977
Mișcarea plăcilor tectonice din 1977 a avut loc la o adâncime mică pentru Vrancea- 94 de kilometri. Atunci, 33 de clădiri din București au fost puse la pământ. Majoritatea clădirilor erau imobile vechi, care au fost construite în perioada ante-belică.
Partea de sud a țării a fost cea mai afectată. În București au fost distruse 33 de clădiri și blocuri de înălțime mare sau medie, între acestea fiind clădiri vechi construite în perioada antebelica, dar și trei clădiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Ștefan cel Mare-Lizeanu și Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor).
Zona centrală era toată un dezastru. Calcanele clădirilor înalte distruseseră imobilele mai joase. Dinspre Unirii, Muzeul de Artă părea mutilat, îşi aminteşte actualul director al instituţiei, pe atunci muzeograf. Lucarna căzuse peste balcon, care era pe jumătate dărâma. Solidaritatea şi umorul oltenesc i-au pus pe oameni pe picioare. Pe Unirii circula o anecdotă cu o familie care, pe 5 dimineaţa, s-a trezit cu pat cu tot în vitrina magazinului deasupra căruia locuia, iar în autobuze se cânta “Ce te legeni blocule, fără ploaie, fără vânt, cu faţada la pământ.”
Şi, ca o ironie a sorţii, spune bibliotecara Florina Stolojan, la ora 19.00, pe 4 martie 1977, la Librăria “Cartea Rusă”, poetul Adrian Păunescu îşi lansa volumul de versuri “Pământul deocamdată”
Distrugeri în Dolj
40.675 clădiri de locuinţe avariate
537 prăbuşite
180 blocuri avariate
Peste 200 de şcoli
39 de întreprinderi
442 unităţi comerciale
Peste 100 de biserici
Views: 0
