Mihai Muraretu a găsit nu doar note scurte sau relatări sumare, cum eram obișnuit, ci o expunere completă a tuturor întâmplărilor din acea zi de neuitat, 26 octombrie 1933.
„Înainte de toate aș vrea să precizez că biserica actuală păstrează în linii mari dimensiunile uneia mai vechi, care după cutremurul de la 1838 s-a ruinat și a rămas timp îndelungat în părăsire. Vechea biserică data de la 1654 și avea hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, iar ctitor i-a fost Matei Basarab Voievod și soția sa, Elena.
Biserica Sfântul Dumitru este cea mai veche și falnică biserică din Craiova și mulți din domnii Țării Românești și boierii olteni de neam au purtat de grijă acestui sfânt locaș de-a lungul vremii. Printre aceștia, Grigore Vodă Ghika, Ștefan Mihai Racoviță Voievod, Manole Vodă Ruset (din care se trăgea Rosetti), Alexandru Vodă Ipsilante și Grigore Dimitrie Ghica. Biserica a fost închisă începând cu anul 1851, iar planuri de rezidire au fost făcute la porunca domnitorului Alexandru Ghica și a domnului craiovean Barbu Știrbei.
După vreme îndelungată, Regele Carol I, unindu-și gândul și voința cu dorința vechilor ctitori, reclădește din temelie această falnică și luminoasă zidire, pentru pomenirea sa, a soției sale Elisabeta Regina și a urmașilor lui. Piatra de temelie a fost așezată în anul 1889, iar reconstrucția s-a desfășurat sub comanda arhitectului André Lecomte du Nouy. Peste ani a urmat glorioasa domnie a Regelui Ferdinand, acesta neîntrerupând lucrările, iar cel de al treilea vlăstar al dinastiei, Regele Carol al II-lea, a continuat și el cu zel munca înaintașilor, catedrala fiind inaugurată chiar în ziua hramului, la 26 octombrie 1933.
Relatările de epocă ale inaugurării au farmecul lor, așa că vă invit să le parcurgem!
,,Pentru festivităţile de astăzi oraşul nostru s’a împodobit cu drapele, ghirlande, arcuri de triumf, iar pe la ferestre şi balcoane s’au aşezat chilimuri. Cu toată vremea nefavorabilă – este prima zi de ploaie şi frig – străzile dela gară şi până la locul festivităţilor sunt înţesate de întreaga populaţie a oraşului, de şcoli, armată, delegaţii ţărăneşti din judeţul nostru şi restul Olteniei. Entuziasmul mulţimii a stăpânit tot timpul.
Aseară (pe 25 octombrie) s’a făcut slujba vecerniei şi utreniei în noua biserică domnească Sf. Dumitru, oficiată de episcopul Vartolomeu al Râmnicului şi un sobor de preoţi.
La ora 10.45 trenul regal, condus de d. inginer Bucur din direcţia generală şi şeful gării Craiova, Vintilă Brătianu, a intrat în gară în uralele mulţimii. Regele a descins din tren în uniformă de general de artilerie, iar prinţul Nicolae în uniformă de general de aviaţie, urmaţi de d-nii general Ilasievici, aghiotanţi regali, d-nii colonel Râmniceanu, comandor Fundăţeanu, colonel Urdăreanu şi căpitan Petrovici.
Primirea in gară a fost extrem de călduroasă. Suveranul a fost întâmpinat de d-nii dr. Vaida, prim ministru, Dimitrie Gusti, ministrul instrucţiunii, Pitulescu director general P. T. T. dr. Angelescu şi V. Potârcă.
Dintre persoanele oficiale civile d-nii Nicu lovipale, prefect de Dolj, Const. Potârcă primarul oraşului, cu membrii delegaţiei permanente, d-na Maria Pop, ajutor de primar, colonel Tănăsescu, colonel Popescu, dr. Eschenazi, corpul magistraturii dela Curtea de Apel şi Tribunale, Const. Marinescu, prim preşedinte al Curţii. (…)
Corpul avocaţilor, în frunte cu d. decan Stoenescu, dr. Bolintineanu medicul spitalului Filantropia, corpul didactic al şcoalelor secundare şi primare, în frunte cu inspectorul şef Ioanid, inginerul Tâceanu directorul şcoalei de meserii, Ionescu Argetoaia directorul liceului Fraţii Buzeşti, domnul Bărbulescu, director general P. T. T., prof. Costescu dela Severin, fost elev al liceului Carol, dr. Jianu, prefecții şl primarii din judeţele Olteniei.
D. Potârcă, primarul Craiovei, a oferit pâine şi sare, rostind următoarele cuvinte:
SIRE,
Sunt numai câteva zile dela terminarea manevrelor regale, şi Craiova are iarăşi cinstea şi bucuria de a Vă primi între zidurile sale.
Oferindu-Vă, după obiceiul străvechiu, pâinea şi sarea , semn al supunerei, rog pe M. Voastră să fie încredinţat de nemărginitul devotament al populaţiei Oltene atât de legată de frumoasele plaiuri pe care trăeşte, atât de neclintită în credinţa românească, în vremurile de grea cumpănă.
Această populaţiune, harnică şi cuminte în timp de pace, vitează şi neînfricată în timp de războiu, vede în M. Voastră, în aceste timpuri de prefaceri adânci, siguranţa zilei de azi, nădejdea zilei de mâine.
Să trăiţi Majestate, să trăiască Dinastia!
S’a format apoi cortegiul.
Mulţimea a salutat cu urale pe suveran. Maşina regală a fost escortată de ofiţeri superiori călări. Cortegiul s’a îndreptat spre biserica domnească Sf. Dumitru, unde a avut loc serviciul divin pentru sfinţirea bisericei al cărei ctitor este de drept regele Carol al II-lea.
La ora 11 jum. s’a oficiat slujba religioasă de către episcopul Vartolomeu cu întregul cler, care a aşteptat pe suveran cu sfintele moaşte în uşile, bisericei. În acest timp, clopotele tuturor bisericilor din oraș au început să sune. S’a făcut ocolirea bisericei cu sfintele moaşte şi cetirea apostolilor şi a sfintelor evanghelii.
În tot timpul ocolirii, corul seminarului R.-Vâlcea şi corul cântăreţilor bisericeşti au cântat „Înoeşte-te noule Ierusalim”, iar muzicile militare au intonat în surdină pentru serviciu. În jurul bisericei s’a format o gardă clericală compusă din 100 de preoţi.
S’a cântat „Ridicaţi boeri porţile voastre” după care regele a tăiat panglica de la uşi intrând în biserică urmat de curte, membrii guvernului şi autorităţi.
Serviciul religos a fost oficiat de patriarhul Miron Cristea, de Mitropolitul Nicolae al Ardealului, de episcopul Vartolomeu al Râmnicului, de episcopul Nichita al Argeşului şi de episcopul Nifon al Huşilor.
Patriarhul a agheasmat biserica cu amfore de tămâie. Clerul a pătruns cu sfintele moaşte la altar, iar preotul Pârşcoveanu, protoereul judeţului, a citit documentul sfinţirii bisericii.
În acest sfânt locaş, Dinastia Regală Română şi-a înfrăţit destinul cu cel al marilor Voevozi, împlântând rădăcini puternice în istoria neamului românesc, cu ale cărui interese s’a identificat şi ale cărui idealuri le-a servit.
O companie din Reg. 26 Rovine (regimentul de pe strada Vasile Alecsandri) a dat onorurile. Corul a cântat „Mulţi ani trăiască“.
Patriarhul asistat de mitropoliți şi de episcopi a procedat la aşezarea sfintelor moaşte şi a documentului în piciorul sfintei mese pe care s’a aşezat apoi Sfântul Artimist şi Sfânta Evanghelie. În tot acest timp perdeaua şi uşile împărăteşti au rămas închise. La urmă s’a tras perdeaua si s’au deschis uşile după care regele, curtea, guvernul şi primarul au intrat în altar şi au sărutat Sfântul Artimist şi Sfânta Evanghelie.
După aceia suveranul şi întreaga suită au ocupat locurile în biserică iar patriarhul a săvârşit ungerea cu sfântul mir.
S’a făcut în urmă polihronia pentru rege, principele Nicolae, marele voevod Mihai, patriarh, membrii Sinodului, ierarhii ortodoxi, pentru guvern, autorităţile locale şi întregul popor.
Regele urmat de suită şi autorități, în frunte cu clerul slujitor în odăjdii, au ieşit din biserică pornind în procesiune, în timp ce corurile au cântat Trăiască Regele, iar clopotele dela toate bisericile au sunat prelung.
În tot timpul slujbei religioase regele, ca şef al bisericii autocefale române, a îmbrăcat odăjdiile înaltului rang bisericesc pe care-l are şi a stat în altar cu ceilalţi înalţi ierarhi ortodoxi.
Primarul Craiovei, d. Potârcă, a oferit suveranului biserica lucrată în miniatură din argint.
După terminarea slujbei religioase, regele şi principele Nicolae, urmaţi de suită, au vizitat casele Băniei şi parcul ce înconjoară biserica Sf. Dumitru.
După aceia principele Nicolae a plecat cu avionul la Bucureşti.
La ora 1 a avut loc un banchet în palatul administrativ oferit de primăria municipiului Craiova”.
Text și foto: Mihai Murărețu
Catedrala Mitropolitană Sf. Dumitru, Craiova
Regii României, Carol I, Carol al II-lea și Ferdinand (de la stânga la dreapta), așa cum apar pictați pe peretele vestic al catedralei, în calitate de ctitori ai locașului
Views: 3
