La numai 24 de ani și cu tatăl după gratii, Adrian Mititelu jr. a povestit pentru gsp.ro „calvarul prin care a trecut familia mea”, spune că obiectivul în prima divizie va fi accederea în play-off și crede că fanii olteni vor fi alături de echipa care va face mai mare performanță.
– Domnule Mititelu, cum e să fiți, la doar 24 de ani, președintele unui club care vrea să revină în Liga 1?
– E dificil, dar, credeți-mă, n-aș fi vrut să ajung președinte așa, în urma celor întâmplate cu tatăl meu. M-aș fi bucurat să fie o trecere normală, după ce el s-ar fi retras din funcție. Însă viața m-a adus în această postură. Sper să realizăm obiectivul, mai ales că au trecut 10 ani de când încercăm să revenim și simt eu că fotbalului mare îi este dor de echipa noastră.
– Cum au fost acești 10 ani?
– Foarte grei. Poate de neimaginat pentru cineva din afară. Cândva poate o să facem niște dezvăluiri, pentru că poate lumea nu-și imaginează prin ce a trecut familia mea. Am fost dezafiliați, am dat faliment. Nu doar pe plan fotbalistic, am dat faliment și în afaceri. Au fost ani cumpliți. Dar iată că tatăl meu a avut o viziune în 2017, un proiect care acum e pe cale să dea roade. Nici eu nu credeam în el. Totuși, uite că suntem pe cale să îndeplinim acest vis al promovării.
– A fost vreun moment în care chiar dumneavoastră i-ați spus tatălui să renunțe la fotbal?
– Sincer, i-am spus de nenumărate ori asta. Nu pentru că nu aș fi iubit fotbalul, ci fiindcă familia noastră a fost persecutată. Așa de mult că ne-am putea numi martirii fotbalului românesc. Cred că suntem singurul club din Europa, în ultimii 50 de ani, care a fost dezafiliat. Eu nu mai știu vreun alt caz. În 2011, eram prea mic să-i spun eu tatălui meu să renunțe. Realizase ceva, era vorba despre numele Mititelu. Poate hazliu la început, însă uitați-vă ce înseamnă azi. Cu timpul, când am dat de greutăți, mi-am dat seama că numele Mititelu este urât și nu poate face fotbal în România. Știți ce probleme am avut în Craiova și la București. Și am vrut să cedăm. Toată familia îi spunea asta. Doar el știe câtă răbdare și ambiție a avut în el. Și acum, deși a ajuns în pușcărie din cauza fotbalului, a rămas același.
– Promovarea ar fi și un triumf al familei dvs.?
– Cu toată modestia, da. Pentru că în afară de Hagi, care a investit mult în proiectul lui, de la început, eu nu mai știu un alt om care să investească atât de mult într-o echipă, luând-o de la Liga a 4-a, într-o perioadă de criză. Plus contextul, să nu uităm că acestei echipe i s-au pus multe bețe în roate. În Liga a 3-a, acum doi ani, ne-am bătut cu Turris, echipa fiului domnului Dragnea, într-un campionat care a fost cum a fost. Am mai stat un an în plus în „C” pentru că așa s-a vrut.
– Ați renunța la logoul „Justice for Craiova”, dacă vine un sponsor puternic, cu foarte mulți bani?
– Aș renunța în momentul în care s-ar face dreptate. Dar probabil că vom muri cu acel logo pe piept. Pentru că ne reprezintă. Acest logo a apărut acum 10 ani, când s-a creat un spirit și o emulație. Din 2013, când s-a înființat cealaltă echipă din oraș, o parte dintre suporteri s-au îndreptat spre ea. Totuși, cei mai mulți, cei mai fanatici, au rămas alături de noi, cu acest „Justice for Craiova” în minte.
Continuarea in gsp.ro
Views: 0
