Azi la sediul PNL Dolj a avut loc Conferinta de presa sustinuta de Stefan Stoica – presedintele PNL Dolj, europarlamentarul Marian Jean Marinescu, senatorul Mario Ovidiu Oprea si deputatii Nicolae Giugea si Ionut Stroe.
In aceasta conferinta a fost prezentat Angajamentul Partidului National Liberal pentru dezvoltarea Regiunii Oltenia.
Partidul National Liberal isi asuma sustinerea cu toate mijloacele parlamentare si legislative disponibile a tuturor proiectelor de dezvoltare din Regiunea Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Olt, Mehedinti si Valcea) si realizarea lor cu prioritate in perioadele de guvernare liberala.
Este timpul sa transpunem in realitate aceste proiecte si este nevoie de vointa, profesionalism, continuitate si dorinta de a schimba cu adevarat Oltenia. Avem nevoie de dezvoltare economica durabila pentru a trai mai bine, nu de promisiuni fanteziste. A venit timpul sa spunem adevarul oamenilor: prioritatile sunt infrastructura, educatia si sanatatea si ca nu putem avea bunastare fara servicii de calitate in aceste 3 domenii.
Proiecte de infrastructura
In Oltenia, infrastructura practic nu exista, atata timp cat nu poate satisface necesitatile cetatenilor sau ale producatorilor. Lipsa infrastructurii si a logisticii in privinta transportului duce la scaderea potentialului investitional in Oltenia si implicit la lipsa locurilor de munca. Nu pot exista salarii bine platite, asa cum ne dorim cu totii, in conditiile in care nu exista performanta si competitivitate.
La exteriorul arcului carpatic, lipsa locurilor de munca a dus la depopularea regiunilor, cu accent pe spatiul rural. Cei mai multi tineri au luat calea strainatatii, in cautarea unui trai decent, lasand in urma varstnici afundati in penurie.
Toate acestea genereaza, in efect de domino, discrepante intre regiunile geografice ale tarii. Daca suprapunem harta infrastructurii peste cea a vointei electorale, vom constata ca administratiile conduse de stanga socialista adancesc aceste decalaje prin stagnare economica, saracie si lipsa de viziune.
Liderii de stanga, au condus cu precadere judetele din sud-vestul Olteniei- Gorj, Dolj, Olt, Mehedinti si Valcea. Nu exista nicio autostrada sau drum de mare viteza care sa traverseze Carpatii si sa lege rapid aceasta zona de restul tarii noastre. Transportul de marfuri si persoane se face anevoios, pe cai invechite, peticite, vulnerabile la prima ploaie mai puternica sau la prima rafala de vant.
Ca sa ajungem din sud-vestul Romaniei spre Arad, Iasi sau Bucuresti, parcurgem sute de kilometri in conditii grele de trafic resemnati ca altfel nu se poate. Ba se poate! Printr-o administratie liberala, aceste lucruri se pot schimba.
Consideram ca realizarea unei infrastructuri moderne de transport care sa ofere un grad de conectivitate mai mare acestei regiuni reprezinta sansa unei dezvoltari durabile sanatoase si principalul vector al cresterii atractivitatii competitionale a regiunii in vederea atragerii de investitii.
In momentul de fata, atat in ceea ce priveste componenta proiectelor din Master Planul de Transport al Romaniei, cat si prevederile Strategiei de Dezvoltare teritoriala a Romaniei – Romania Policentrica 2035, regiunea Oltenia reprezinta o regiune de interes, cu o serie de proiecte de infrastructura de transport propuse pentru urmatorii 14 ani. Prin urmare, pentru dezvoltarea intregii regiuni Oltenia, este obligatorie respectarea termenelor si proiectelor asumate in cele doua documente programatice.
Toate proiectele Olteniei din Master Planul de Transport al Romaniei pana in anul 2030 insumeaza investitii de peste 10 miliarde de Euro iar finalizarea lor reprezinta conectarea, din toate punctele de vedere, a regiunii Olteniei cu restul tarii si a Europei. Pentru perioada 2017 – 2020 valoarea proiectelor de implementat din Master Plan se ridica la peste 3 miliarde de Euro, iar a celor ce trebuie pregatite la peste 2 miliarde de Euro. La acestea se vor adauga investitiile in infrastructura de drumuri judetene si locale prin programe ca POR, PNDR si PNDL – un total in jurul a 500 mil. Euro.
Trebuie realizate investitii pentru a asigura conditiile de navigabilitate a Dunarii. In situatia in care Romania detine 775 de kilometri de autostrada si cu o retea de cale ferata deficitara, am putea sa facem din Dunare principala cale de acces spre Europa.
Romania are 1085 kilometri de Dunare, adica 47% din totalul sectorului navigabil al fluviului, ce asigura legatura directa cu noua state europene, 20 de porturi fluviale (cele mai importante sunt Drobeta – Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavoda, Galati) si doua canale navigabile care fac legatura cu Marea Neagra si portul Constanta.
Dunarea face parte din axa prioritara Rin/Meuse – Main – Dunare care leaga Estul si Vestul Europei, leaga portul Rotterdam la Marea Nordului de portul Constanta la Marea Neagra.
Ca Dunarea sa devina un canal navigabil curent este nevoie de realizarea lucrarilor de dragaj si semnalizare curenta, urgentarea implementarii proiectelor privind asigurarea conditiilor de navigatie, analizarea si corelarea/uniformizarea taxelor practicate de administratiile portuare. Romania poate accesa 1,3 miliarde de euro pentru transportul fluviale si feroviar in perioada 2014 – 2020 prin programul Connecting Europe Facility.
Pentru toate aceste proiecte este nevoie de resurse, deoarece fondurile europene vor acoperi numai aproximativ 55% din investitiile din Master Plan, restul va proveni fie de la buget, fie prin modalitati mai putin folosite pana acum: parteneriat public-privat, credite externe.
Pentru PNL, implementarea acestor proiecte de infrastructura reprezinta prioritatea numarul 1 – fiind singura sansa pentru stimularea dezvoltarii economice si iesirea din saracie si inapoiere.
Investitii in economie, energie si agricultura
Declinul industrial masiv din Oltenia a condus la transformarea acesteia intr-o zona dezavantajata, motiv pentru care intreaga regiune poate fi considerata “zona problema”.
Zonele fragile structural se caracterizeaza prin dependenta populatiei ocupate de o singura ramura/subramura a industriei grele sau chiar de o singura mare intreprindere generatoare de pierderi in economie. Intensificarea procesului de restructurare, retragerea subventiilor acordate de stat fac ca in perioada urmatoare aceste zone sa intre intr-un declin industrial.
Cea mai afectata zona din punct de vedere economic este zona miniera a bazinulul carbonifer Gorj Motru-Rovinari, in cadrul careia gradul de dependenta fata de activitatea miniera este foarte mare. In judetul Gorj se gasesc cele mai multe intreprinderi cu profil extractiv. Activitatile de extractie a carbunelui se afla in recesiune, procesul de restructurare miniera incepand din 1997.
Judetul Olt este, de asemenea, unul dintre judetele unde procesul restructurarii industriale are drept consecinta pierderea locurilor de munca. Fostele centre (mono)industriale: Bals, Rovinari, Caracal, Tg. Carbunesti, Motru, Strehaia, au avut o evolutie negativa ce nu a putut fi compensata prin activitatea productiva din unele ramuri privatizate. Evolutii negative asemanatoare au inregistrat si judetele Mehedinti si Valcea.
Cele mai importante investitii private din regiunea Oltenia au fost atrase de guvernarile si administratiile liberale: Ford la Craiova, Pirelli la Slatina, Faurecia la Ramnicu Valcea, concernul japonez Sumitomo la Drobeta-Turnu Severin etc., in timp ce administratiile PSD au alungat investitorii si prefera perpetuarea unor situatii de subdezvoltare economica pentru a pastra si controla votul populatiei sarace, dependenta de ajutoarele sociale de la stat.
Partidul National Liberal, prin parlamentarii si alesii locali din regiunea Oltenia va face toate eforturile prin mijloacele pe care le are la dispozitie atat in opozitie cat si la guvernare pentru atragerea si sprijinirea investitiilor private strategice din zona, prioritare fiind modernizarea si extinderea facilitatilor de productie a energiei, dezvoltarea industriei auto si petrochimice si a agriculturii.
Unul dintre proiectele strategice sustinute de PNL este folosirea gazelor exploatate de la Marea Neagra pentru extinderea retelelor de gaze de catre administratiile locale si pentru producerea energiei electrice sau termice la un pret mai mic precum si pentru dezvoltarea industriei petrochimice. Un astfel de proiect in aceasta zona ar putea fi realizat la Drobeta Turnu Severin unde, actuala termocentrala, scoasa din functiune dupa falimentul RAAN, ar putea fi inlocuita cu o centrala pe gaze naturale care sa foloseasca gazele exploatate de la Marea Neagra.
Educatie si Sanatate
Dezvoltarea economica a regiunii Oltenia este ingreunata atat de lipsa infrastructurii de transport cat si de lipsa fortei de munca bine calificate. De aceea una dintre prioritatile Partidului National Liberal este refacerea si dezvoltarea scolilor profesionale si a invatamantului tehnic.
Sprijinim imbunatatirea actului de educatie la toate nivelurile si dezvoltarea infrastructurii scolare pentru a asigurarea unui invatamant de calitate in toate scolile din regiune in conditii civilizate si de siguranta pentru elevi si studenti.
Partidul National Liberal incurajeaza parteneriatul dintre investitorii privati si centrele universitare si cu scolile profesionale din regiune stimuland participarea acestora la procesul educational.
Imbunatatirea accesului la serviciile medicale pentru toti cetatenii este o prioritate pentru Partidul National Liberal. De altfel, singurul spital nou construit in regiune a fost realizat de o administratie liberala in orasul Horezu din judetul Valcea.
Consideram absolut necesara derularea unor programe de investitii publice regionale in realizarea si dotarea de spitale noi, prioritar fiind spitalul regional de la Craiova finantat din fonduri europene, blocat de guvernarea PSD.
Doar o administratie liberala poate oferi solutii pentru ca orasele si comunitatile din Oltenia sa arate ca la Cluj, Oradea, Timisoara, Alba Iulia sau Suceava. Oltenia are nevoie de Partidul National Liberal, are nevoie de o administratie liberala.
Views: 0
