Bancul Zilei va aduce un zambet in fiecare zi celor care citesc Jurnal de Craiova. Speram sa isi atinga scopul si sa va deconecteze, cateva clipe, de la stresul cotidian.
Va prezentam Bancul Zilei 7 iulie 2019 ! Daca va plac bancurile un share ne ajuta ? Va multumim ca sunteti alaturi de noi !
La 16 ani, m-am dus la un medic pentru un consult. Am fost trimisă la alţi 4 de diverse specialităţi, pipăită, dezbrăcată de fiecare dată, mi s-au făcut diverse măsuratori, mi s-a prescris medicament pentru o zi şi am fost din nou chemată la consultaţie…
Am împlinit 50 de ani, m-am prezentat la un medic, am cerut o consultaţie generală, mi-a luat pulsul, mi-a prescris medicament pentru o lună, fără a ma dezbrăca sau pipăi… Ca să vezi ce rapid s-a dezvoltat medicina…
În toiul nopţii doctorul este chemat la un pacient. După consultaţie doctorul întreabă:
– Domnule, ţi-ai făcut testamentul?
– Nu, domnule doctor, este chiar atât de grav?
– Atunci chemaţi imediat un notar şi rudele cele mai apropiate.
– Asta înseamnă că o să mor curând?
– Nu, asta nu, dar nu vreau să fiu singurul fraier care este scos fără motiv în noaptea asta din pat!
Andrei Marga se duce în magazinul Victoria să îşi cumpere cravate şi cămăşi. După ce îşi cumpără cravate, vrea să îi dea 50.000 şpagă vînzătorului, însă acesta refuză:
– Nu pot să primesc, d-le ministru, pentru că am fost şi eu profesor universitar şi ştiu ce salarii mici sînt în învăţămînt.
Nervos, Marga se duce la raionul de cămăşi. Îşi cumpără cîteva cămăşi şi vrea să îi dea şpagă 50.000 vînzătorului, care îl refuză:
– Nu pot să primesc, d-le ministru, că am fost şi eu profesor universitar şi ştiu ce salarii mici sînt în învăţămînt, îi spune vînzătorul.
Super-nervos, Marga iese din magazin şi vede un cerşetor în faţa magazinului. Se gîndeşte puţin şi vrea să îi dea 100.000 de lei cerşetorului. La care acesta îi spune:
– Nu pot să primesc, d-le ministru…
Deja cu nervii la pămînt, Marga îl întrerupe:
– Să nu spui că şi tu ai fost profesor universitar.
– Nu, îi răspunde acesta, eu chiar sînt profesor universitar, dar am o fereastră acum.
Ceauşescu în vizită de lucru la sate… zice către şofer:
– Bă, da’ grăbeşte-te un pic că trebe s-ajungem înapoi tot azi.
Ţiganu’ de şofer atîta a aşteptat s-audă căci a şi călcat pedala de acceleraţie la podea şi în primul sat dă peste găina lui badea Traian. Sătenii reacţioneză foarte prompt în momentul cînd văd că din maşină iese Ceauşescu în persoană să ceară scuze pentru omorîrea găinii. Încep să arunce cu pietre, bolovani, etc. Ceauşescu, speriat, sare în maşină şi ţipă la ţigan să calce pedala. Zis şi făcut! Nu trece mult timp că ţiganul nostru intră în alt sat şi, în grabă fiind, dă de data asta peste un porc şi mi-l omoară. Ceauşescu, îngrozit datorită experienţei anterioare, îi zice ţiganului să iasă şi să ceară scuze ţăranilor. Iese ţiganul şi se duce să stea de vorbă cu propietarul porcului omorît. Trece o oră, trec două, ţiganul nostru nu se mai întoarce. În sfîrşit, după vreo trei ore jumate se întoarce ţiganu’ cu alai mare, taraf, lumea fericită nevoie mare… Intră ţiganu’-n maşină, la care Ceaşcă, curios, îl întrebă:
– Bă ţigane, cum dracu’ se face că după mine aruncară ăia cu bolovani cînd le călcarăm găina, iar acum, cînd călcarăm porcul ăstora, ei te ridică-n slăvi?
– Eh, to’arşu’ secretar, e vorba de diplomaţie la mijloc! M-am dus la ei şi le-am spus că mi-s şoferul lu’ Ceauşescu şi că am dat cu maşina peste porc…
Cezar organizează o luptă între creştini şi lei. În ziua cea mare, în mijlocul arenei – creştinii. Slabi, bătrîni, urîţi, prăpădiţi, tremurînd din toate încheieturile, vai de capul lor. Intră leii hămesiţi, începe lupta, urlete, sînge, praf pînă la cer. Cînd se aşează praful, în mijlocul arenei creştinii, teferi şi scuipînd alene cîte un os de leu. Romanii, impresionaţi de forţa credinţei creştinilor, îi întreabă:
– Voi ce fel de creştini sînteţi?
– Noi? Creştini democraţi!
Views: 0