Bancul Zilei va aduce un zambet in fiecare zi celor care citesc Jurnal de Craiova. Speram sa isi atinga scopul si sa va deconecteze, cateva clipe, de la stresul cotidian.
Daca va plac bancurile un share ne ajuta ! Va multumim ca sunteti alaturi de noi !
Îți oferim o colecție de bancuri spumoase, care îți vor face ziua mai frumoasă.
Citește bancuri bune, bancuri vechi, bancuri tari, bancuri cu Bulă, bancuri seci, bancuri scurte, bancuri cu Alinuța, glume bune și bancuri noi. Ai cele mai bune glume si bancuri amuzante cu blonde.
Bancul Zilei 7 Iunie 2023
Doi lei bătrâni, în cușcă, la grădina zoologică.
– Se zice că în tinerețe ai evadat…
– Da, am evadat și am ajuns la primărie. Stăteam ascuns și mâncam zilnic un funcționar și nimeni nu observa că cineva lipsește…
– Și atunci, cum te-au găsit?
– Într-o zi mi s-a făcut poftă și am mâncat femeia de servici. Toată lumea a observat lipsa ei și așa au dat de mine!
Cică se făcea un sondaj de opinie cu privire la relaţiile conjugale şi modul de a le privi în diverse pături sociale. Anchetatorii se opresc prima dată la un muncitor:
– Cum credeţi că e mai bine, să ai nevastă sau amantă?
– Păi, dom’le, eu zic că e mai bine să ai nevastă.
– De ce?
– Păi eşti mai împăcat să ştii că te-ai însurat după lege, că nu trăieşti în păcat şi au şi copilaşii doi părinţi.
Urmează un intelectual, aceeaşi întrebare:
– Părerea mea este că e mai bine să ai amantă, pentru că e relativ mai civilizat: când unul se plictiseşte, pleacă pur şi simplu, fără formalităţi, divorţ, tribunale. Şi apoi mai e şi acel savuros sentiment de clandestinitate…
Şi, în sfârșit, un academician:
– Domnilor, fără îndoială că cel mai bine este să ai şi nevastă şi amantă.
– ?! (stupoare printre anchetatori).
– Păi să vă spun cum e în cazul meu: acum, de exemplu, nevasta ştie că sunt la amantă, amanta ştie că sunt la nevastă, iar eu stau în bibliotecă şi citesc…
– Iubire acum am văzut 86 de apeluri pierdute de la tine, fără să vreau cred că am dat telefonul pe silențios. Ești bine?
– Eu sunt foarte bine. Nu știu tu dacă ești bine.
– Și eu sunt bine puiuț.
– Nu cred.
– Ba da iubire. De ce să nu fiu bine?
– Ei lasă că o să vezi tu când o să ajungi acasă că nu o să fii bine.
Un ardelean cu vaca la veterinar:
– Mănâncă bine, lapte dă, e sănătoasă, e ascultătoare, da’ când duc tauru’ la ea, se pune în fund și nu o mai poți mișca.
– Ați cumpărat-o de la Vâlcea, așa-i?
– Da, da’ de unde știți?
– De acolo-i și nevasta-mea…
Bubulina îl ia la rost pe soțul ei. Îi zice pe un ton foarte nervos:
– Bula, sunt supărată pe tine!
– De ce, Bubulino? Ce ți-am mai făcut acum?
– Bulă, cum vezi o bunăciune, uiți că ești însurat. De fiecare dată!
– Dimpotrivă, scumpa mea Bubulina. Atunci îmi amintesc!
Un american isi face vacanta in Romania. Merge el ce merge si ajunge la o stană din Ardeal, unde e foarte impresionat de caine.
– Bade, cat ceri pe cainele asta? As vrea sa-l cumpăr.
– Nu e de vanzare.
– Iti dau 500 de dolari.
– Nu e de vanzare.
– Iti dau 1.000.
– Nu e de vanzare.
– Iti dau 2.000 de dolari pentru el.
– Nu e de vanzare si pace.
Americanul se vede nevoit sa renunte si sa isi vada de drum.
In aceeasi zi, un roman de la oras trece pe la stana si ii place cainele.
– Bade, e de vanzare cainele? Cat iti dau pe el?
– 50 de lei, spune ciobanul.
Cel de la oras da banii si pleaca cu cainele.
Dupa ce pleaca, un baiat de la stana il intreaba pe cioban:
– Pai bine, nene, americanul ti-a oferit 2.000 de dolari si matale ai vandut cainele pe 50 de lei?
– Apai ma, tu ma crezi pe mine prost? De la oras, se intoarce pana diseara. Dar din America?
Iepuraşul stătea plictisit în faţa vizuinii… Trece vulpea şi îl întrebă:
– Ce faci, tu, aicea, iepuraş?
– Ce să fac şi eu… îmi scriu lucrarea de diplomă!
– Zău? Şi despre ce scrii tu în lucrarea ta de diplomă?
– Despre cum se beleşte blana de pe vulpe!
– Ha, ha, ha, ce tâmpenie ! Şi, cine o să creadă, aşa ceva?
– Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuină să-ţi arăt!
După numai câteva minute iese iepuraşul cu blana vulpii, o puse la uscat şi se aşază din nou, de parcă nu s-a întâmplat nimic… Mai trecu o vreme, veni și lupul…
– Ce faci, iepuraş?
– Ce să fac şi eu… îmi scriu lucrarea de diplomă!
– Zău? Şi despre ce scrii, tu, în lucrarea de diplomă?
– Despre cum se beleşte blana de pe lup!
– Ha, ha, ha, ce tâmpenie! Şi, cine o să creadă, aşa ceva?
– Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuină să-ţi arăt!
După numai câteva minute ieși iepuraşul din vizuină cu blana lupului, o puse la uscat şi se aşază din nou, de parcă nu s-a întâmplat nimic… Mai trece ceva vreme, vine ursul:
– Ce faci, iepuraş?
– Ce să fac şi eu… îmi scriu lucrarea de diplomă!
– Zău? Şi despre ce scrii, tu, în lucrarea de diplomă?
– Despre cum se beleşte blana de pe urs!
– Ha, ha, ha, ce tâmpenie! Şi, cine o să creadă, aşa ceva?
– Dacă nu mă crezi, hai cu mine în vizuină să-ţi arăt!
După numai câteva minute iese iepuraşul din vizuină cu blana ursului, o pune la uscat şi se aşază din nou, de parcă nu s-a întâmplat nimic…
În cele din urmă iese şi leul din vizuină, îşi ia „la revedere” de la iepuraş şi îi spune să-l mai caute dacă îl mai stresează cineva…
Views: 3
