BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

0
259

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 7 august 2023, a hotărât următoarele:
• menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an;
• menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,25 la sută – în linie cu previziunile –, de la 10,64 la sută în luna mai, pe fondul accentuării declinului în termeni anuali al prețului combustibililor și al decelerării creșterii prețurilor alimentelor procesate.
Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuală a inflației și-a accelerat astfel considerabil descreșterea, așa cum s-a anticipat, reducându-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53 la sută în martie). Scăderea a fost antrenată și în acest interval în principal de dinamicile prețurilor energiei și combustibililor, care și-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluției cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută iunie, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaționiste, al descreșterii cotațiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, și al ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acțiunea acestora a devansat influențele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, și din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum și din scumpirea unor bunuri importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 9,3 la sută în iunie, de la 12,1 la sută în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au redus în iunie la 14,2 la sută și la 12,5 la sută, de la 15,3 la sută, respectiv 13,2 la sută, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.
Noile date statistice reconfirmă încetinirea creșterii economice în trimestrul I 2023 la 0,2 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni (variație trimestrială), evoluție ce implică restrângerea relativ pronunțată a excedentului de cerere agregată în acest interval.
În același timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru din 2023, la 2,4 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022. Potrivit noilor date, scăderea a fost determinată de variația stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populației și-a accelerat mai vizibil creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut, iar dinamica formării brute de capital fix a consemnat doar o mică scădere, menținându-se la un nivel de două cifre. Totodată, impactul exportului net a redevenit expansionist, în condițiile în care dinamica volumului exporturilor și-a mărit ecartul pozitiv față de cea a volumului importurilor de bunuri și servicii, care a continuat să se reducă mai alert. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au consemnat scăderi substanțiale în trimestrul I 2023 în raport cu perioada similară a anului anterior, inclusiv ca urmare a ameliorării raportului de schimb.

Cele mai recente date și analize indică o creștere modestă a economiei în trimestrele II și III 2023, și mai temperată decât s-a anticipat anterior, implicând menținerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scăzut.
Astfel, în intervalul aprilie-mai, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto și-au încetinit creșterea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, iar serviciile prestate populației și-au accelerat puternic descreșterea de ritm. Totodată, producția industrială și-a amplificat contracția în termeni anuali, iar creșterea volumului lucrărilor de construcții a continuat să decelereze, deși mult mai lent decât în precedentele trei luni. Dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a rămas însă semnificativ superioară celei a importurilor, deși a scăzut ceva mai pronunțat, astfel încât deficitul comercial și-a accentuat declinul în termeni anuali în acest interval. În schimb, deficitul de cont curent și-a cvasi-stopat descreșterea față de perioada similară a anului precedent, ca urmare a înrăutățirii puternice a soldului balanței veniturilor primare, pe seama ieșirilor de profituri reinvestite și de dividende distribuite.
Pe piața muncii, datele recente arată o accelerare a creșterii efectivului salariaților din economie în aprilie-mai, precum și scăderea ratei șomajului BIM la 5,4 la sută în luna iunie, alături de accentuarea trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forța de muncă din industrie în primele două luni ale trimestrului II. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au apropiat de maxime istorice în luna iulie, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit, inclusiv în industrie.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit mișcarea lent descendentă în iulie, în timp ce randamentele titlurilor de stat și-au accentuat descreșterea în prima parte a lunii, pentru ca ulterior să se înscrie pe o traiectorie ascendentă – în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, pe fondul revizuirii așteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul creșterii peste așteptări a economiei și a rezilienței pieței muncii din SUA.
Moneda națională a manifestat o tendință de întărire față de euro în cea mai mare parte a lunii iulie, inclusiv sub influența unor factori interni de natură conjuncturală sau sezonieră, după deprecierea ușoară acumulată în precedentele două luni. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat o apreciere notabilă, ca urmare a slăbirii semnificative a monedei americane pe piețele financiare internaționale în prima jumătate a intervalului.
Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze relativ alert în iunie, ajungând la 6,4 la sută, de la 7,9 la sută în mai, în condițiile în care dinamica deosebit de înaltă a componentei în valută și-a accentuat declinul, iar variația creditului în lei a stagnat la o valoare marginal pozitivă. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a stopat trendul descendent, mărindu-se ușor în iunie, la 67,9 la sută, de la 67,6 la sută în luna mai.

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2023, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflației va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 și în proximitatea intervalului țintei la finele orizontului proiecției.
Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influențele așteptate să vină din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, mai lentă totuși decât în proiecția precedentă.
Actuala perspectivă a inflației este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare.

Incertitudinile și riscurile majore decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele șase luni ale anului și majorările salariale recente din sectorul public, dar și pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configurație finală este deocamdată necunoscută.
În același timp, incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.
Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed și BCE, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, 7 august 2023, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Noul Raport trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului într-o conferință de presă organizată în data de 9 august 2023, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 18 august 2023, la ora 15:00.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 octombrie 2023.

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.