BNR : Balanţa de plăţi şi datoria externă – aprilie 2022

0
228
BNR : Rezervele internaţionale – august 2024
BNR : Rezervele internaţionale – august 2024

În perioada ianuarie – aprilie 2022p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7 568 milioane euro, comparativ cu 4 114 milioane euro în perioada ianuarie – aprilie 2021.

În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 589 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 345 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 126 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 84 milioane euro.

 

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
Ianuarie – aprilie 2021 Ianuarie – aprilie 2022p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 35 684 39 798 -4 114 42 311 49 879 -7 568
A. Bunuri şi servicii 30 653 34 548 -3 895 37 363 43 502 -6 139
a. Bunuri  22 627 29 347 -6 720 27 074 36 383 -9 309
      b. Servicii 8 026 5 201 2 825 10 289 7 119 3 170
  • servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor
781 58 723 953 56 897
– transport 2 330 1 017 1 313 2 851 1 302 1 549
  • turism – călătorii
415 953 -538 995 1 971 -976
  • servicii de telecomunicații,      informatice și informaționale
2 079 891 1 188 2 646 1 036 1 610
– alte servicii 2 421 2 282 139 2 844 2 754 90
B. Venituri primare 3 202 3 621 -419 3 188 4 733 -1 545
C. Venituri secundare 1 829 1 629 200 1 760 1 644 116
p) date provizorii

 

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 3 149 milioane euro (comparativ cu          2 350 milioane euro în perioada ianuarie – aprilie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3 031 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 118 milioane euro.

În perioada ianuarie – aprilie 2022, datoria externă totală a scăzut cu 66 milioane euro. În structură: 

  • datoria externă pe termen lung a însumat 94 399 milioane euro la 30 aprilie 2022 (70,2 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,8 la sută față de 31 decembrie 2021; 
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2022 nivelul de 40 152 milioane euro (29,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 7,2 la sută față de 31 decembrie 2021.  
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă  Serviciul datoriei externe, ian – apr. 2022p
Sold la 31.12.2021 Sold la 30.04.2022p
1. Administrația publică 58 802      56 310 3 685
  Numerar și depozite 283 312 861
  Titluri de natura datoriei*               47 192 42 819 2 640
  Împrumuturi 11 273 13 143 157
  Credite comerciale și avansuri 50 32 27
  Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 366 3 461                               1
Numerar și depozite 1 1
      Titluri de natura datoriei                0 0 0
  Împrumuturi 0 0 0
  Alocări de DST 3 365 3 460 1
  Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 7 798 8 061 2 407
  Numerar și depozite 7 187 7 466 2 215
  Titluri de natura datoriei                591 524 155
  Împrumuturi 0 0 0
  Alte pasive 20 71 37
4. Alte sectoare 25 708 26 089 7 391
  Numerar și depozite 0 0 0
  Titluri de natura datoriei                1 220 1 162 518
  Împrumuturi 13 398 12 938 3 665
  Credite comerciale și avansuri 10 919 11 810 3 121
  Alte pasive 171 179 87
I. Datoria externă  (1+2+3+4)** 95 674 93 921 13 484
II. Investiția directă: credite intra-grup 38 943 40 630 20 852
Total datoria externă  (I+II)

din care:

134 617 134 551 34 336
    Termen scurt 37 451 40 152 27 981
    Termen lung 97 166 94 399 6 355
p) date provizorii

*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 4,8 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influențe de aproximativ 7,1 miliarde euro din scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte operațiuni pe piața secundară.

**excluzând instrumentele de datorie de natura investiției directe

 

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,0 la sută în perioada ianuarie – aprilie 2022, comparativ cu 16,4 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 aprilie 2022 a fost de 4,3 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2022 a fost de 78,4 la sută, comparativ cu 81,9 la sută la 31 decembrie 2021.

 

Precizări metodologice

 

  • Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
    1. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor. 
  • Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:                                  3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri; 

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii; 

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții); 

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

  • Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  • Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și  System of National Accounts 2008 (SNA).
  • Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  • Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  • Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Views: 0

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.