BNR : Balanţa de plăţi şi datoria externă – iunie 2023

0
352

În perioada ianuarie – iunie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9 826 milioane euro, comparativ cu 11 997 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 1 447 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1 696 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 847 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 125 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
Ianuarie – iunie 2022 Ianuarie – iunie 2023p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 65 731 77 728 -11 997 71 299 81 125 -9 826
A. Bunuri şi servicii 58 599 67 484 -8 885 63 584 69 326 -5 742
a. Bunuri  41 672 56 124 -14 452 44 175 57 180 -13 005
      b. Servicii 16 927 11 360 5 567 19 409 12 146 7 263
  • servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor
1 464 80 1 384 1 679 68 1 611
– transport 4 796 2 210 2 586 5 285 2 287 2 998
  • turism – călătorii
1 876 3 279 -1 403 2 128 3 730 -1 602
  • servicii de telecomunicații,      informatice și informaționale
4 286 1 778 2 508 5 031 1 998 3 033
– alte servicii 4 505 4 013 492 5 286 4 063 1 223
B. Venituri primare 3 998 7 812 -3 814 4 483 9 144 -4 661
C. Venituri secundare 3 134 2 432 702 3 232 2 655 577
p) date provizorii

 

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 3 930 milioane euro (comparativ cu          4 533 milioane euro în perioada ianuarie – iunie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4 283 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro.

În perioada ianuarie – iunie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14 672 milioane euro. În structură: 

  • datoria externă pe termen lung a însumat 112 591 milioane euro la 30 iunie 2023 (70,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 15,2 la sută față de 31 decembrie 2022; 
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2023 nivelul de 46 642 milioane euro (29,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4 la sută față de 31 decembrie 2022.  
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă  Serviciul datoriei externe, ian – iunie 2023p
Sold la 31.12.2022 Sold la 30.06.2023p
1. Administrația publică 57 636 71 022 4 168
  Numerar și depozite 470 207 1 571
  Titluri de natura datoriei*               42 752 56 717         1 775
  Împrumuturi 14 143 13 598 790
  Credite comerciale și avansuri 267 496 32
  Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 404 3 336 54
Numerar și depozite 1 0 1
      Titluri de natura datoriei                0 0 0
  Împrumuturi 0 0 0
  Alocări de DST 3 403 3 336 53
  Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 10 915 11 834 6 602
  Numerar și depozite 8 872 8 585 5 053
  Titluri de natura datoriei                1 911 3 141 1 390
  Împrumuturi 0 0 0
  Alte pasive 132 108 159
4. Alte sectoare 26 846 27 983 12 202
  Numerar și depozite 0 0 0
  Titluri de natura datoriei                800 842 456
  Împrumuturi 12 802 12 995 5 649
  Credite comerciale și avansuri 12 989 13 962 5 914
  Alte pasive 255 184 183
I. Datoria externă  (1+2+3+4)** 98 801 114 175 23 026
II. Investiția directă: credite intra-grup 45 760 45 058 18 393
Total datoria externă  (I+II)

din care:

144 561 159 233 41 419
    Termen scurt 46 839 46 642 31 920
    Termen lung 97 722 112 591 9 499
p) date provizorii

*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică a fost determinată de emisiuni noi pe piețele externe în valoare de aprox. 6 miliarde euro, de influența creșterii prețurilor titlurilor de stat în valoare de 3,1 miliarde euro, de redeschideri de emisiuni pe piețele interne și de alte operațiuni pe piața secundară.

** nu include instrumentele de datorie de natura investiției directe

 

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,9 la sută în perioada ianuarie – iunie 2023, comparativ cu 16,2 la sută în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la  30 iunie 2023 a fost de 5,1 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2023 a fost de 90,5 la sută, comparativ cu 80,2 la sută la 31 decembrie 2022.

 

Precizări metodologice

 

  • Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
    1. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor. 
  • Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:                                  3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri; 

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii; 

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții); 

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

  • Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  • Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și  System of National Accounts 2008 (SNA).
  • Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  • Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  • Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

 

Următorul Comunicat de presă lunar “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 13 septembrie 2023.

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.