BNR : Balanţa de plăţi şi datoria externă – martie 2023

0
183
BNR : Rezervele internaţionale – august 2024
BNR : Rezervele internaţionale – august 2024

În perioada ianuarie – martie 2023p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5 004 milioane euro, comparativ cu 5 429 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 150 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 578 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 148 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 155 milioane euro.

 

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
Ianuarie – martie 2022 Ianuarie – martie 2023p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 32 319 37 748 -5 429 35 670 40 674 -5 004
A. Bunuri şi servicii 28 258 32 710 -4 452 31 297 35 021 -3 724
a. Bunuri  20 534 27 250 -6 716 22 223 28 789 -6 566
      b. Servicii 7 724 5 460 2 264 9 074 6 232 2 842
  • servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor
722 42 680 772 38 734
– transport 2 160 1 032 1 128 2 362 1 134 1 228
  • turism – călătorii
671 1 466 -795 1 074 1 785 -711
  • servicii de telecomunicații,      informatice și informaționale
2 024 850 1 174 2 312 999 1 313
– alte servicii 2 147 2 070 77 2 554 2 276 278
B. Venituri primare 2 631 3 920 -1 289 2 911 4 348 -1 437
C. Venituri secundare 1 430 1 118 312 1 462 1 305 157
p) date provizorii

 

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 2 587 milioane euro (comparativ cu          2 887 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2 945 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 358 milioane euro.

În perioada ianuarie – martie 2023, datoria externă totală a crescut cu 10 162 milioane euro. În structură: 

  • datoria externă pe termen lung a însumat 107 274 milioane euro la 31 martie 2023 (69,3 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 9,8 la sută față de 31 decembrie 2022; 
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2023 nivelul de 47 449 milioane euro (30,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,3 la sută față de 31 decembrie 2022.  
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă  Serviciul datoriei externe, ian – mar. 2023p
Sold la 31.12.2022 Sold la 31.03.2023p
1. Administrația publică 57 636 67 317 2 190
  Numerar și depozite 470 255 847
  Titluri de natura datoriei*               42 752 52 994 825
  Împrumuturi 14 143 13 745 493
  Credite comerciale și avansuri 267 319 25
  Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 404 3 365 25
Numerar și depozite 1 1 0
      Titluri de natura datoriei                0 0 0
  Împrumuturi 0 0 0
  Alocări de DST 3 403 3 364 25
  Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 10 915 10 978 3 443
  Numerar și depozite 8 872 8 758 2 585
  Titluri de natura datoriei                1 911 2 137 755
  Împrumuturi 0 0 0
  Alte pasive 132 83 103
4. Alte sectoare 26 846 27 895 5 936
  Numerar și depozite 0 0 0
  Titluri de natura datoriei                800 828 367
  Împrumuturi 12 802 12 748 2 682
  Credite comerciale și avansuri 12 989 14 062 2 812
  Alte pasive 255 257 75
I. Datoria externă  (1+2+3+4)** 98 801 109 555 11 594
II. Investiția directă: credite intra-grup 45 760 45 168 7 366
Total datoria externă  (I+II)

din care:

144 561 154 723 18 960
    Termen scurt 46 839 47 449 14 377
    Termen lung 97 722 107 274 4 583
p) date provizorii

*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică a fost determinată de emisiuni noi pe piețele externe în valoare de aprox. 5,9 miliarde euro, de influența creșterii prețurilor titlurilor de stat în valoare de 1,1 miliarde euro, de redeschideri de emisiuni pe piețele interne și de alte operațiuni pe piața secundară.

**excluzând instrumentele de datorie de natura investiției directe

 

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,6 la sută în perioada ianuarie – martie 2023, comparativ cu 16,2 la sută în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 martie 2023 a fost de 5,1 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2023 a fost de 90,9 la sută, comparativ cu 80,2 la sută la 31 decembrie 2022.

 

Precizări metodologice

 

  • Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
    1. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor. 
  • Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:                                  3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri; 

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii; 

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții); 

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

  • Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  • Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și  System of National Accounts 2008 (SNA).
  • Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  • Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  • Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Views: 2

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.