BNR: Datoria externă totală a României a crescut, în perioada ianuarie – septembrie, cu 17,376 miliarde euro, la 161,26 miliarde euro

0
435

În perioada ianuarie – septembrie 2023p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 16 051 milioane euro, comparativ cu 21 147 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3 223 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1 577 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 258 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 38 milioane euro.

 

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
Ianuarie – septembrie 2022 Ianuarie – septembrie 2023p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 101 656 122 803 -21 147 107 025 123 076 -16 051
A. Bunuri şi servicii 90 892 105 224 -14 332 95 460 104 992 -9 532
a. Bunuri  64 408 87 791 -23 383 65 500 85 660 -20 160
      b. Servicii 26 484 17 433 9 051 29 960 19 332 10 628
  • servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor
2 225 122 2 103 2 501 116 2 385
– transport 7 478 3 413 4 065 7 933 3 462 4 471
  • turism – călătorii
3 124 5 465 -2 341 3 625 6 246 -2 621
  • servicii de telecomunicații,      informatice și informaționale
6 668 2 658 4 010 7 505 3 009 4 496
– alte servicii 6 989 5 775 1 214 8 396 6 499 1 897
B. Venituri primare 5 768 13 492 -7 724 6 373 13 839 -7 466
C. Venituri secundare 4 996 4 087 909 5 192 4 245 947
p) date provizorii

 

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 5 060 milioane euro (comparativ cu          8 671 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5 836 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 776 milioane euro.

În perioada ianuarie – septembrie 2023, datoria externă totală a crescut cu 17 376 milioane euro. În structură: 

  • datoria externă pe termen lung a însumat 116 128 milioane euro la 30 septembrie 2023 (72 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 17,7 la sută față de 31 decembrie 2022; 
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2023 nivelul de 45 134 milioane euro (28 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,3 la sută față de 31 decembrie 2022.  
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă  Serviciul datoriei externe, ian – sept. 2023p
Sold la 31.12.2022 Sold la 30.09.2023p
1. Administrația publică 57 845 73 326 6 217
  Numerar și depozite 470 565 1 874
  Titluri de natura datoriei*               42 941 58 097         2 917
  Împrumuturi 14 163 14 185 1 331
  Credite comerciale și avansuri 267 475 95
  Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 404 3 371 99
Numerar și depozite 1 1                             13
      Titluri de natura datoriei                0 0 0
  Împrumuturi 0 0 0
  Alocări de DST 3 403 3 370 86
  Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 10 973 12 235 9 730
  Numerar și depozite 8 880 8 801 7 092
  Titluri de natura datoriei                1 961 3 326 2 409
  Împrumuturi 0 0 0
  Alte pasive 132 108 229
4. Alte sectoare 27 898 30 050 19 206
  Numerar și depozite 0 0 0
  Titluri de natura datoriei                800 827 507
  Împrumuturi 12 813 13 288 9 254
  Credite comerciale și avansuri 14 022 15 638 9 225
  Alte pasive 263 297 220
I. Datoria externă  (1+2+3+4)** 100 120 118 982 35 252
II. Investiția directă: credite intra-grup 43 766 42 280 24 789
Total datoria externă  (I+II)

din care:

143 886 161 262 60 041
    Termen scurt 45 248 45 134 43 766
    Termen lung 98 638 116 128 16 275
p) date provizorii

*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică include influența creșterii prețurilor titlurilor de stat, în valoare de 2 miliarde euro.

** nu include instrumentele de datorie de natura investiției directe

 

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17 la sută în perioada ianuarie – septembrie 2023, comparativ cu 17,9 la sută în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la  30 septembrie 2023 a fost de 5,6 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2023 a fost de 105,4 la sută, comparativ cu 82,4 la sută la 31 decembrie 2022.

 

Precizări metodologice

 

  • Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
    1. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor. 
  • Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:                                  3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri; 

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii; 

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții); 

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

  • Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  • Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și  System of National Accounts 2008 (SNA).
  • Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  • Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  • Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

 

Următorul Comunicat de presă lunar “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 14 decembrie 2023.

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.