BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an

0
134

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 12 ianuarie 2024, a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, conform unui comunicat de presă al băncii.

Potrivit sursei citate, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat peste aşteptări scăderea în primele două luni ale trimestrului IV 2023, coborând la 6,72 la sută în noiembrie, de la 8,83 la sută în septembrie, în condiţiile continuării încetinirii creşterii preţurilor alimentelor şi energiei, precum şi ca urmare a ieftinirii combustibililor, sub impactul diminuării cotaţiei ţiţeiului.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul descendent mai mult decât s-a anticipat, reducându-se la 9,1 la sută în noiembrie, de la 11,3 la sută în septembrie, pe fondul efectelor de bază dezinflaţioniste mai extinse, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi al măsurii de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar şi în contextul scăderii dinamicii preţurilor importurilor.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 6,9 la sută în luna noiembrie, de la 9,2 la sută în septembrie. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s‑au redus în noiembrie la 11,2 la sută şi la 10,3 la sută, de la 12,6 la sută respectiv 11,4 la sută în septembrie.

Activitatea economică şi-a încetinit semnificativ creşterea în trimestrul III 2023, la 0,9 la sută, de la 1,6 la sută în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), dar mai puţin decât s-a previzionat, evoluţie ce face probabilă o restrângere mai temperată a excedentului de cerere agregată în acest interval faţă de cea anticipată, arată sursa citată.

“În raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit marginal în trimestrul III, la 1,1 la sută, de la 1,0 la sută în trimestrul II, rămânând astfel modest din perspectivă istorică, în condiţiile în care variaţia stocurilor şi-a majorat impactul contracţionist deja foarte mare, iar aportul consumului administraţiei publice a devenit uşor negativ. Formarea brută de capital fix şi-a reamplificat însă dinamica anuală la un nivel de două cifre în trimestrul III 2023, iar consumul gospodăriilor populaţiei a înregistrat o creştere în termeni anuali după stagnarea din intervalul precedent. Totodată, exportul net a continuat să-şi majoreze influenţa expansionistă, dată fiind continuarea creşterii ecartului pozitiv dintre dinamica volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi cea a volumului importurilor, pe fondul adâncirii mai pronunţate în teritoriul negativ a celei din urmă. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a reaccentuat uşor declinul faţă de perioada similară a anului trecut, iar deficitul de cont curent a continuat să scadă semnificativ în termeni anuali, dar ceva mai modest decât în trimestrul II, în contextul încetinirii ritmului ameliorării soldului balanţei veniturilor primare în trimestrul III, pe seama evoluţiei profiturilor reinvestite.

Cele mai recente date şi analize indică o încetinire uşoară a ritmului trimestrial al PIB în trimestrul IV 2023, implicând totuşi o creştere economică mai solidă în termeni anuali în acest interval decât cea previzionată anterior”, spun reprezentanţii BNR.

Astfel, comparativ cu ritmul mediu aferent trimestrului III, în luna octombrie 2023, vânzările cu amă­nuntul şi serviciile prestate populaţiei şi-au reaccelerat creşterea faţă de perioada similară a anului anterior, iar dinamica anuală încă înaltă a vânzărilor auto-moto şi-a temperat vizibil scăderea. În acelaşi timp, producţia industrială şi-a atenuat semnificativ contracţia în termeni anuali, iar volumul lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm anual de două cifre, în decelerare totuşi faţă de trimestrul III. Totodată, variaţia nominală anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a continuat să o devanseze pe cea a importurilor, dar într-o măsură sensibil mai mică decât în trimestrele precedente. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a temperat semnificativ scăderea în termeni anuali în luna octombrie, iar deficitul de cont curent a înregistrat o creştere substanţială – ca urmare a înrăutăţirii abrupte a soldului balanţei veniturilor primare – continuând totuşi să se reducă pe ansamblul primelor 10 luni ale anului.

Pe piaţa muncii, datele recente arată o stopare a creşterii în termeni lunari a efectivului salariaţilor din economie în septembrie-octombrie şi menţinerea relativ stabilă a ratei şomajului BIM inclusiv în noiembrie, alături de prelungirea în prima lună din trimestrul IV a trendului uşor descendent al dinamicii anuale a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, care rămâne însă la un nivel de două cifre deosebit de înalt. Potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi-au accentuat scăderea în trimestrul IV 2023, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a redus semnificativ, corectându-şi în mare parte creşterea din intervalul precedent, pe seama evoluţiilor din industrie şi servicii, arată BNR.

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat noi mici scăderi în prima parte a lunii noiembrie 2023, pentru ca apoi să rămână relativ stabile, în timp ce randamentele titlurilor de stat s-au mărit abrupt la mijlocul trimestrului IV 2023, dar şi-au reluat şi şi-au accentuat ulterior descreşterea – în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, în contextul revizuirii aşteptărilor investitorilor privind momentul iniţierii de către Fed a ciclului de scădere a ratei dobânzii, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc.

În această conjunctură, dar şi pe fondul atractivităţii relative încă ridicate a plasamentelor în monedă naţională, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi în lunile noiembrie şi decembrie. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat aprecieri în ambele luni, ca urmare a slăbirii graduale a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în acest interval.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a stopat în debutul trimestrului IV 2023 trendul descendent, înregistrând mici creşteri în octombrie şi noiembrie, până la 5,4 la sută, de la 4,5 la sută în septembrie, în condiţiile în care noile scăderi pronunţate de ritm consemnate de componenta în valută au fost mai mult decât contrabalansate de reaccelerarea creşterii împrumuturilor în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a reluat ascensiunea, ajungând la 68,5 la sută în noiembrie, de la 68,1 la sută în septembrie.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei se va mări în prima lună a anului curent şi îşi va relua apoi descreşterea graduală, pe o traiectorie mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023. Creşterea va fi antrenată de majorarea şi introducerea în luna ianuarie a unor taxe şi impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflaţiei va avea, pe mai departe, ca resorturi majore factori pe partea ofertei – prioritar efecte de bază dezinflaţioniste şi corecţii descendente ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale cotaţiei ţiţeiului -, precum şi dinamica în descreştere a preţurilor importurilor.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei decurg totuşi din pachetul integral de măsuri fiscal-bugetare implementat recent în vederea susţinerii procesului de consolidare bugetară, precum şi din măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază ce urmează să expire în luna februarie 2024.

Incertitudini şi riscuri semnificative sunt asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri, având în vedere execuţia bugetară din 2023 şi coordonatele programului bugetar aprobat pentru 2024, precum şi implicaţiile noii legislaţii privind pensiile şi dinamica salariilor în sectorul public, ce ar putea reclama suplimentarea în perspectivă a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv şi al condiţionalităţilor ataşate altor acorduri încheiate cu CE.

Incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice sub aşteptări din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale înăspririi condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

În şedinţa de astăzi, 12 ianuarie 2024, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

“Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”, se arată în comunicatul BNR.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 25 ianuarie 2024, la ora 15:00.

Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 13 februarie 2024.

Visits: 0

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.