Cele prezentate mai jos vizeaza cultura craioveana si au ca subiect – banii publici si bugetul local.Dat fiind contextul actual al pandemiei, in care a treia rectificare bugetara din acest an are ca rezultat un deficit bugetar care va ajunge la finalului anului la 9,1% din PIB, iar economia va inregistra o scadere de 4,2%, viitorul nu este prea stralucit.
Deficitul bugetar pe 2021 va fi de 7% din PIB. In 2021 este prevazut un buget de austeritate, in care sunt prevazute taieri semnificative de bugete. Asta poate genera taieri salariale sau reduceri semnificative de personal la bugetari.
Este cunoscut faptul ca, cultura nu este o prioritate cand se fac exercitii financiare sau prevederi bugetare.
In calitate de cetatean al acestui oras si platitor de taxe locale, eu, subsemnatul – Bogdan CIUREZU am dreptul sa fiu interesat si chiar curios de cum sunt cheltuiti sau gestionati banii publici.
Din postura de jurnalist si in baza accesului la libera informatie (Legea 554/12/10/2001; Legea 52/21/01/2003 din MONITORUL OFICIAL) am realizat o analiza la capitolul – venituri, incasari, realizari, la cele doua institutii de cultura aflate in subordinea Consiliului Local Craiova: Filarmonica Oltenia si Opera Romana Craiova, in care am constatat ca sunt cele mai mari consumatoare la bugetul local.
Nu sunt singurul care a constatat asta, acest subiect a fost dezbatut chiar si in sedintele de Consiliu Local in repetate randuri. Consilierul PNL – Adriana UNGUREANU fiind cea mai vocala. Cele doua institutii de cultura au cumulat un numar de aprox 280 de angajati, dintre care:
Filarmonica Oltenia – 144 angajati
-personal administrativ: 32 pers.
-Cor: 45 pers.
-Orchestra: 67 pers
Opera Romana Craiova – 140 angajati
-personal administrativ/tehnic scena productie: 70 angajati
-Cor: 34
-Orchestra: 36
Suma salariilor pe care Primaria o plateste lunar pentru angajatii celor doua institutii este aprox. 220.000 lei (doua milliarde doua sute miloane lei vechi) lunar. Nu asta ar fi cea mai mare problema.
In afara de banii de salarii pentru angajati, reprezentatiile saptamanale ale celor doua institutii necesita si colaboratori: solisti, actori, dirijori, decoruri, regizori, artisti instrumentisti.
Suma prevazuta de catre cele doua institutii in bugetul anual si alocata de catre Primarie pentru: solisti, actori, dirijori, decoruri, regizori, artisti instrumentisti, este de aprox. 1.100.000 lei (11 miliarde lei vechi) din bugetul local – anual. Mai existau prevazuti si bani la capitoul „diverse”, „accesorii”, „festivaluri”, „concerte extraordinare”, dar nu mai intram in detalii.
In spirit de gluma – se mai practica pe ici, pe colo si „contabilitatea paralela” in care sunt prevazute sumele „para-ndarat”. Nu sunt stipulate si nici impozitate. Ele sunt la rubrica „comisioane” – adica „pe caiet”!
Lasand gluma la o parte, in urma calculelor reale de mai sus, rezulta faptul ca se aloca anual din bugetul local pentru cele doua institutii de cultura o suma aproximativa de: 1.320.000 lei (13 miliarde doua sute milioane lei vechi).
Discutand in afara acestor calcule matematice, calitatea concertelor lasa mult de dorit, uneori! O spun melomanii si inregistrarile video oficiale. Este suficient sa accesezi YouTube: Filarmonica Oltenia, concert simfonic 8 – Stagiunea 74 – 20.11.2020 https://www.youtube.com/watch?v=-k5kdau5lRM si sa asculti prima bucata muzicala.
Media spectatorilor la concerte/spectacole este de jumatate de sala din capacitate. Aici ma refer, bineinteles la perioada dinaintea pandemiei.
Majoritatea spectatorilor au abonamente sau invitatii. Au fost multe situatii in care s-au oferit invitatii „din partea casei”, numai sa nu para sala goala…! In special la concertele de la Sala Polivalenta pentru care s-au alocat sume uriase, si nu numai!
Asta se reflecta in numarul de bilete vandute. Daca va intrebati cum sta situatia la “Teatrul National Craiova”, acolo situatia este in contrast cu cele relatate, ei fiind in schimb finantati de catre Ministerul Culturii.
Desi s-a tot discutat si dezbatut neoficial ideea desfiintarii vreunei institutii de cultura din Craiova nu cred ca este o solutie pentru a salva bugetul local! Exista variante, in schimb.
M-am informat cum functioneaza lucrurile in alte parti, respectiv in afara tarii, in perioadele de din naintea pandemiei. Comunicarea cu personalul insitutiilor de acolo a fost una usoara, fiind de altfel si foarte amabili. Concluziile vi le prezint in ceea ce urmeaza.
E adevarat ca economia este alta, insa administratiile locale chiar stiu sa eficientizeze si sa cheltuie banii publici in domeniul cultural. Sunt multe orase in Europa si nu numai, in care un numar maxim de 100 de angajati – adica o singura orchestra simfonica, un singur cor, un singur birou administrativ – sustin activitatea pe ambele planuri: concerte simfonice si spectacole de opera.
Doua concerte simfonice si doua spectacole de opera pe luna. Ca atare, pentru a fi similar si la noi acest aspect este necasar si indicat ca institutia care se va ocupa atat de concerte simfonice cat si de spectacole de opera, sa functioneze in subordinea Ministerului Culturii, unde salariile sunt si mai ridicate si se pot accesa proiecte culturale de perspectiva.
Este nevoie de un management bine pus la punct, un personal administrativ care isi face treaba cum trebuie, un birou marketing care sa fie capabil sa atraga sponsori si sa puna institutia in valoare.
Am constatat ca este nevoie de maxim 4 dirijori angajati care sa presteze pe rand. Se realizeaza economie substantiala la buget!
Ideea unificarii celor doua institutii de cultura din Craiova – Filarmonica Oltenia si Opera Romana Craiova nu trebuie sa sperie pe nimeni. Din contra! Poate doar pe artistii cu o slaba pregatire, care au fost angajati asa cum stiu ei…!
Poate fi o solutie de salvare a culturii craiovene. O parte dintre actualii artisti sunt pensionari reangajati. Au deja o sursa de venit, trebuie sa lase loc si celor tineri. Un concurs care sa ii selecteze pe cei mai buni, un manager de specialitate cu nume sonor in lumea artei si cu o experienta vasta in domeniu sunt variante de luat in calcul.
Un salariu maxim brut actual de 9960 lei pentru un instrumentist in orchestra, cred ca prezinta interes si pentru straini (Bulgaria, Basarabia, Ungaria, Grecia, Italia etc.), in special tineri dornici sa presteze si al caror nivel de pregatire este unul foarte bun. Exista prevazuta chiar si indemnizatie de cazare pentru persoanele al caror domiciliu este in afara localitatii. Legea permite!
Se spune ca artistii bugetari „stau lejer pe scaune”, majoritatea cu contracte de munca permanente, program lejer. Pe plan local, nivelul de pregatire profesionala este un criteriu uneori trecut cu vederea, conteaza in schimb cine te recomanda sau din partea cui vii. Mai este de mirare de ce atatea scandaluri si invidii intre angajati?!?
Daca nu stim, invatam cu reusesc sa supravietuiasca altii, prin alte parti. Luam exemplul strainilor. 2021 este un an financiar si economic foarte dificil. Dificil chiar din toate punctele de vedere! Trebuie reforma, reinventare si solutii eficiente!
Views: 1
