CCR a admis partial, miercuri, sesizarea lui Klaus Iohannis referitoare la actul normativ pentru modificarea Legii nr. 8/2016 privind infiintarea mecanismelor prevazute de Conventia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati.
Pe 11 decembrie 2018, presedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la modificarea acestei legi.
Seful statului a apreciat ca actul normativ adoptat de catre Parlament este neclar si susceptibil de interpretari.
„Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 8/2016 privind infiintarea mecanismelor prevazute de Conventia privind drepturile persoanelor cu dizabilitati a fost transmisa de Parlament spre promulgare Presedintelui Romaniei in data de 24 noiembrie 2018. Invederam faptul ca aceasta lege contine dispozitii care sunt contrare prevederilor consacrate prin art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 76 si art. 147 alin. (4) din Constitutie, potrivit argumentelor ce urmeaza a fi prezentate in continuare”, se arata in sesizarea de neconstitutionalitate inaintata de presedintele Klaus Iohannis Curtii Constitutionale a Romaniei.
El a precizat ca legea supusa controlului de constitutionalitate contravine Constitutiei potrivit careia presedintele si vicepresedintele Consiliului de monitorizare a implementarii Conventiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilitati sunt numiti prin hotarare adoptata in sedinta Senatului, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de sanse, culte si minoritati, daca intrunesc majoritatea voturilor.
„Consideram ca art. I pct. 6 din legea criticata contravine prevederilor art. 76 din Constitutie. Astfel, art. 76 alin. (1) din Legea fundamentala prevede ca legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere, in timp ce art. 76 alin. (2) prevede ca legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.”, potrivit sesizarii facute catre CCR de presedinte.
Klaus Iohannis argumenteaza ca „numirea de catre Parlament a conducerii Consiliului de monitorizare se materializeaza intr-o hotarare a Senatului. In conformitate cu dispozitiile art. 76 alin. (2) din Constitutie, pentru a fi adoptat, un asemenea act ar trebui sa intruneasca votul majoritatii deputatilor, respectiv al senatorilor prezenti si nu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere”.
In acest sens, seful statului a invocat o decizie a CCR prin care s-a statutat faptul ca, de regula, hotararile Parlamentului se adopta cu majoritate simpla de voturi.
Prin urmare, Iohannis a punctat ca dispozitiile art. I pct. 6 din legea supusa controlului de constitutionalitate contravin prevederilor art. 76 din Constitutie, hotararea Senatului, in acest caz, trebuind sa se adopte cu votul majoritatii membrilor prezenti, instituirea unei alte majoritati fiind contrara Legii fundamentale.
Iohannis a subliniat ca procedand in acest mod, Parlamentul a adoptat o lege cu incalcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constitutie in ceea ce priveste obligativitatea respectarii deciziilor Curtii Constitutionale, in cazul de fata cu referire la modalitatile de adoptare a hotararilor parlamentare, respectiv stabilirea majoritatii voturilor necesare.
De altfel, seful statului a precizat ca prin art. I pct. 6 din legea dedusa controlului instantei constitutionale se modifica art. 5 alin. (2) al Legii nr. 8/2016 in sensul ca, in termen de 10 zile de la publicarea candidaturilor pentru functiile de presedinte si vicepresedinte ale Consiliului de monitorizare, se pot depune, la comisia de specialitate, in scris, obiectiuni argumentate cu privire la candidaturile depuse.
In acest sens, presedintele Iohannis considera ca aceste prevederi sunt lipsite de precizie si claritate in ceea ce priveste persoanele care pot depune aceste obiectiuni, intrucat nu reiese daca textul se refera doar la persoanele direct interesate, la acele organizatii care au dreptul sa nominalizeze propuneri pentru respectivele functii sau la orice persoane.
Totodata, Klaus Iohannis apreciaza ca termenul de „obiectiuni argumentate” este lipsit de claritate, nefiind precis reglementata forma si natura juridica a acestor contestatii. „Avand in vedere aceste aspecte, opinam ca textul mai sus amintit prezinta unele neclaritati si, prin urmare, contravine cerintelor de claritate si previzibilitate instituite prin art. 1 alin. (5) din Constitutie.”, a mai precizat Iohannis.
Seful statului a adus in atentie si ca dispozitiile alin. (22) si alin. (23) ale art. 5 din Legea nr. 8/2016, introduse prin legea criticata la art. I pct.7, stabilesc ca avizul intocmit de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de sanse, culte si minoritati a Senatului, in urma audierii candidatilor si prezentat in sedinta plenului Senatului se adopta cu votul majoritatii senatorilor prezenti.
De asemenea, presedintele Romaniei considera ca prevederea privind reinnoirea mandatului presedintelui si al vicepresedintelui, o singura data, la cerere, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de sanse, culte si minoritati a Senatului este neclara, pentru ca nu se precizeaza cine poate face aceasta cerere de reinnoire, ceea ce poate da nastere unor diverse interpretari.
Totodata, seful statului a precizat ca prin modificarile aduse legii cu privire la ocuparea unor functii de conducere in structurile Consiliului de monitorizare se pot crea anumite privilegii pentru anumiti demnitari.
In concluzie, Klaus Iohannis a precizat, in legatura cu structura si continutul legii deduse controlului de constitutionalitate, ca se poate observa ca din cele 17 articole care formeaza structura Legii nr. 8/2016 in forma in vigoare, 13 de articole ale acesteia au fost modificate sau completate prin legea supusa controlului instantei constitutionale. Acesta a conchis ca e nevoie de o solutie legislativa coerenta care sa fie cuprinsa intr-o reglementare unitara si care sa raspunda cerintelor de claritate si previzibilitate a legii.
Views: 1
