CCR a amanat, pentru 26 septembrie, pronuntarea asupra sesizarii lui Klaus Iohannis legata de modificarea Legii privind Statutul deputatilor si senatorilor, in care presedintele argumenteaza ca alesilor li se da dreptul de a intermedia relatia intre cetateni si investorii administratiei centrale, informeaza Mediafax.
Pe 26 iulie, presedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) referitor la modificarea si adoptarea in Parlament a Legii privind Statutul deputatilor si senatorilor.
„Prin instituirea in legea criticata a posibilitatii deputatilor si a senatorilor de a pretinde ori de a primi foloase nemateriale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermedierea „in orice mod” a relatiilor dintre cetateni si autoritati, respectiv dintre alesi locali si autoritati centrale sau dintre investitori si autoritati locale sunt incalcate dispozitiile art. 1 alin. (3) si alin. (5) din Constitutie, restrangandu-se cadrul de integritate aplicabil deputatilor si senatorilor si eliminandu-se un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra increderii cetatenilor in membrii Parlamentului Romaniei si in autoritatea legiuitoare”, se arata in textul sesizarii depusa de Iohannis la Curtea Constutionala, potrivit Administratiei Prezidentiale.
Iohannis argumenteaza ca in modificarile actului normativ nu reiese ca este dezincriminata posibilitatea acceptarii unor sume de bani sau alte foloase de catre parlamentari in intermedierea relatiei cu cetatenii.
„Acelasi lucru este valabil si pentru faptul ca acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, in forma incriminata de art. 291 din Codul penal ce reglementeaza traficul de influenta, nu se regaseste in cuprinsul dispozitiilor din legea supusa controlului de constitutionalitate. Astfel, prin omiterea ipotezei in care un deputat sau senator accepta promisiunea de bani sau alte foloase in intermedierea relatiei dintre cetateni si autoritatile publice centrale si locale este dezincriminata implicit aceasta modalitate de comitere a infractiunii de trafic de influenta, in conditiile enumerate de legea penala”, completeaza seful statului.
De asemenea, presedintele Iohannis precizeaza ca sintagma „sa intermedieze in orice mod” este una lipsita de claritate, precizie si previzibilitate, contrar exigentelor prevazute in art. 1 alin. (5) din Constitutie si ca incalca o decizie a CCR din anul 2014, care a statuat ca „una dintre cerintele principiului respectarii legilor vizeaza calitatea actelor normative”.
Prevederea din Legea criticata de seful statului incalca si o decizie din 2013, in care Curtea a constatat ca, „in principiu, orice act normativ trebuie sa indeplineasca anumite conditii calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de clar si precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficienta a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – sa prevada intr-o masura rezonabila, in circumstantele spetei, consecintele care pot rezulta dintr-un act determinat”.
Sursa citata mai precizeaza ca „prin raportare la suprapunerea cu definitia data traficului de influenta si prin dezincriminarea implicita a acestei infractiuni pentru deputati si senatori in situatia in care acestia obtin un folos nematerial sau in situatia in care accepta promisiunea de bani ori alte foloase, este instituit un privilegiu pentru aceasta categorie in raport cu ceilalti cetateni ce pot fi subiect activ al infractiunii de trafic de influenta prevazuta de dispozitiile art. 291 din Codul penal”.
La data de 4 iulie, plenul reunit al Parlamentului a adoptat, in sesiune extraordinara, un proiect de lege care modifica Statutul deputatilor si senatorilor, in sensul ca alesii vor avea dreptul legal de a intermedia relatia dintre cetateni si potentiali investitori cu administratia publice si locale.
Singura interdictie introdusa, printr-un amendament la initiativa care modifica Legea nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, este ca alesii nu au dreptul sa pretinda bani sau alte foloase materiale pentru a reprezenta cetatenii in relatia cu reprezentantii administratiei locale si centrale. Actul normativ adoptat prevede si faptul ca alesii se pot adresa personal, verbal sau in scris, autoritatilor locale si centrale pentru transmite sau informa asupra cetatenilor.
