Stagiune dedicată centenarului Marii Uniri la Filarmonica Oltenia Craiova , MIERCURI, 29 NOIEMBRIE 2017, ORA 19:00 Concert extraordinar dedicat Zilei Naționale a României, ORCHESTRA SIMFONICĂ A FILARMONICII “OLTENIA” ,DIRIJOR :GIAN LUIGI ZAMPIERI din ITALIA,SOLISTĂ :SIMINA CROITORU ,vioară .
În program:
Bogdan Vodă: Concertul pentru vioară și orchestră (primă audiție)
Pablo de Sarasate: „Melodii lăutărești” pentru vioară și orchestră, op. 20
Constantin Bugeanu: Rondino pe teme populare
Tiberiu Olah: Suită din muzica filmului „Mihai Viteazul”
– Sună tulnicele
– Răsună trompeții
– Mihai, o inimă mare chemată la fapte mari…
– Dans la curtea regală
– Intrarea în Alba Iulia
GIAN LUIGI ZAMPIERI
Gian Luigi Zampieri, născut în 1965 la Roma, este reprezentant al şcolii italiene de dirijat, fiind unul dintre ultimii discipoli ai maestrului Franco Ferrara. A urmat studiile la Accademia di Santa Cecilia şi apoi la Accademia Chigiana, obţinând în 1988 Diploma de Onoare. În calitate de organist şi dirijor, s-a perfecţionat cu muzicieni de prestigiu precum Francesco De Masi, Carlo Maria Giulini, Ghenadi Rojdestvenski şi Leonard Bernstein. La vârsta de 15 de ani, a devenit organist la Basilica di Santa Maria in Trastevere din Roma, unde a activat timp de 20 de ani. În 1997, a câştigat Concursul Internațional ”A. Pedrotti”, fiind primul dirijor italian laureat al acestui concurs. Lansat din anii studenţiei în cariera dirijorală, Gian Luigi Zampieri a condus prestigioase orchestre din România , precum şi din străinătate De la mijlocul anilor 80, s-a dedicat prezentării operei lui Astor Piazzolla şi este considerat de critică drept unul dintre experţii de seamă pe scenele internaționale: a realizat transcripții și orchestrații interpretate în toată lumea. Intrat de foarte tânăr în lumea cinematografului, a îngrijit ediția italiană a filmului „Amadeus” de Miloš Forman (1985). Din 1986, este profesor titular de studii orchestrale la conservatoarele italiene de stat. În prezent, este dirijor invitat al Filarmonicii din São Carlos (Brazilia), dirijor invitat permanent și director artistic onorific al Filarmonicii „Oltenia” din Craiova.
SIMINA CROITORU
Simina-Ioana Croitoru este doctorand al Universității Naționale de Muzică București, (conducător de doctorat, violonistul și prof. univ. dr. Gabriel Croitoru). Încă de la vârsta de șapte ani a fost laureată a unor concursuri naționale și internaționale de vioară. Printre cele mai importante premii obținute se numără Premiile I la Olimpiadele naționale (edițiile din perioada 2000-2009) și la Concursurile „Remember Enescu”, „Paul Constantinescu”, „Sigismund Toduță”, „Garabet Avachian”, „Mihail Jora”, „Cornelia Bronzetti”, „Ion Voicu”, Trofeul „Lira de Aur”, Trofeul „W. A. Mozart”, Premiul I absolut – „Citta di Stresa” Italia, Premiul I – „Jeunesses Musicales” București, Premiul I – Rovere d’Oro” San Bartolomeo, Premiul IV – Schontal Violin Competition ș.a.
A susținut recitaluri în săli importante, precum Ateneul Român, Sala Palatului, Sala Dalles, Sala Radio ș.a. A evoluat în compania majorității orchestrelor filarmonice din România (Oradea, Ploiești, Brașov, Galați, Sibiu, Târgu Mureș, Cluj, Botoșani, Bacău, Craiova, Arad, Râmnicu Vâlcea, Pitești, Satu Mare), ca și în compania Orchestrei de Cameră Radio, Orchestrei Filarmonicii „G. Enescu” București, Cameratei Regale, Orchestrei Române de Tineret. De asemenea, a susținut concerte alături de orchestre simfonice din alte țări (precum cele din Jena, Sonderhausen sau Chișinău).
Simina Croitoru a realizat înregistrări pentru radio și televiziunile din România sau din Italia și a efectuat turnee de recitaluri și concerte în Europa (Germania, Austria, Elveția, Italia, Ungaria, Cehia, Turcia, Finlanda, R. Moldova, Slovenia, Bosnia-Herțegovina, Mexic, China). În repertoriul său se regăsesc cele mai semnificative și dificile concerte dedicate viorii (din creația lui Bach, Beethoven, Mendelssohn-Bartholdy, Brahms, Bruch, Ceaikovski, Dvořák, Haydn, Lalo, Mozart, Paganini, Prokofiev, Sibelius, Piazzolla, Stravinski, Vivaldi, Wieniawski).
BOGDAN VODĂ
(n. 1972)
Bogdan Vodă a absolvit specializările compoziție (cu Tiberiu Olah) și dirijat (cu Ludovic Bacs) la Universitatea Națională de Muzică din București. Actualmente, este conferențiar univ. dr. al Departamentului de Compoziție din aceeași instituție. Predă compoziție, armonie, forme și analize, orchestrație etc. Conduce Orchestra Concerto a UNMB. A scris lucrări simfonice, concertante și camerale, care au fost interpretate în festivaluri naționale și internaționale. Are și o activitate de dirijor, cu prezențe la pupitrul majorității orchestrelor filarmonice din țară (a debutat, în 1994, la Filarmonica „Oltenia” din Craiova), cu concerte, turnee și înregistrări în Franța, Marea Britanie, Polonia, Slovacia, Spania, Turcia. Concertul pentru vioară și orchestră, scris în 2015 și interpretat în primă audiție de Simina Croitoru în cadrul Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi de la București, are subtitlul Youth, sugerând o întoarcere în timp, la perioada lipsită de griji majore a tinereții. Este construit într-o singură parte, organizată în mai multe secțiuni, într-o formă liberă, ce înglobează elemente preluate din forma de sonată, dar și variaționale. Limbajul este unul tono-modal, accesibil, alternând structuri diatonice și cromatice în funcție de dramaturgia piesei. Este o abordare de tip post-romantic, liberă, ce îmbină momentele meditative, luminoase, cu cele tensionate, întunecate și agitate.
PABLO DE SARASATE
(1844 1908)
Născut la Pamplona, violonistul spaniol Pablo de Sarasate a studiat la Conservatorul din Paris cu Alard şi Reber. A fost considerat unul dintre interpreţii de marcă ai epocii sale, creându şi o mare faimă prin concertele susţinute în Europa şi în cele două Americi. Facilitatea extraordinară a execuţiei, puritatea tonului şi arta sa interpretativă, de o bravură rar întâlnită, au fermecat vreme de peste o jumătate de secol pe toţi iubitorii de muzică. Unele lucrări, devenite apoi celebre, au fost scrise special pentru el: primul concert de vioară şi Simfonia spaniolă de Lalo, al doilea concert de vioară de Bruch. Sarasate a rămas cunoscut marelui public datorită numeroaselor lucrări compuse: romanţe, fantezii, transcripţii de cântece şi dansuri populare, executate adesea pe cele două superbe viori Stradivarius aflate în proprietatea sa. Compozitorul a finalizat Zigeunerweisen (Melodii lăutăreşti), op. 20 în anul 1878 (versiunea pentru vioară solo cu acompaniament de orchestră). De o frumuseţe seducătoare şi virtuozitate debordantă, inspirată fiind de ritmurile frenetice specifice tradiţiei lăutăreşti, lucrarea impresionează în secţiunea finală prin pasionanta melodie de ceardaş.
CONSTANTIN BUGEANU
(1916 – 1998)
Excelent analist, riguros pedagog, Constantin Bugeanu s-a impus ca fiind cel mai complex profesor român de dirijat din a doua jumătate a secolului XX, printre discipolii săi numărându-se Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Răzvan Cernat, Peter Oschanitzky, Ion Marin, Gheorghe Costin, Bujor Hoinic, Florin Totan, Cristian Brâncuşi, Ovidiu Dan Chirilă, Mihaela Roşca, Dan Raţiu, Alexandru Iosub etc. Rondino pe teme populare este o lucrare ce datează din anul 1942, fiind concepută pentru o orchestră cvasicamerală (câte două flaute, oboaie, clarinete şi fagoturi, doi corni, două trompete, timpani şi cvintet de coarde). Muzica acestui “Rondino” este impresionantă prin aura apolinică a edificiului sonor, întreţesut de arhaice irizări de folclor românesc, balcanic, propunându-ne un mesaj ideatic de o seninătate juvenilă (ca formă, este un mic rondo, cu structură tripartită liberă).
TIBERIU OLAH
(1928 – 2002)
„Tiberiu Olah rămâne tipul compozitorului total al zilelor noastre; de fapt, exponentul ideal al personalităţii complexe a secolului XX” (Viorel Cosma). Muzica la „Mihai Viteazul“ a întrunit încă de la premiera remarcabilului film sufragiile publicului şi ale specialiştilor, obţinând Premiul Asociaţiei Cineaştilor şi Premiul pentru cea mai bună muzică şi cel mai bun sunet la Festivalul Internaţional de la Moscova. „Tablourile simfonice“ prezentate în concertul din această seară constituie un rezumat al muzicii filmului, punctând momentele importante ale desfăşurării acţiunii. Stiluri diferite se confruntă în acest veritabil poem simfonic: aluzii la folclorul românesc, muzică turcească, intonaţii orientale, citate gregoriene, muzică religioasă, rezultând un amalgam sonor perfect dozat în care se evidenţiază măiestritele combinaţii armonico-timbrale.
Views: 0
