Vineri, 21 martie, la ora 13:30, în Foierul Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova, a avut loc lansarea volumului, Robert Lepage et le théâtre d’images – Les Aiguilles et l’Opium, la Editura Universitaria sub egida Festivalului Internațional Shakespeare.
La evemiment au participat Emil Boroghină, directorul Fundației Shakespeare, Alexandru Boureanu, managerul Teatrului Național Marin Sorescu, Vlad Drăgulescu, directorul Festivalului Internațional Shakespeare și directorul artistic al acestui teatru de renume internațional, Ilarian Ștefănescu si domnul Antoniu Zamfir, managerul Operei Române Craiova.
„Totul a pornit de la o seară de mai din 2018 când am văzut spectacolul Ace și opium, reprezentație care m-a fascinat și m-a marcat, devenind cumva obsesia mea care m-a împins către cercetare.
Am încercat să prezint contextul dramaturgic în care se înscrie reprezentația Ace și opium. În secolul XX, toate artele, inclusiv arta teatrală, au cunoscut adevărate revoluții legate de destructurarea formală, deconstrucția sensului, adevărate fracturi prin raportare la concepțiile estetice anterioare care impunea corsete uneori prea strâmte pentru această amplă mișcare de eliberare. Ultimii 50 de ani au pus în prim plan reflecția asupra acestor schimbări paradigmatice deschizând noi orizonturi interpretative pentru noțiunile de teatralitate, performativitate, cu punerea accentului pe sens și semnificație.
Modul de interpretare a spațiului, timpului și imaginii continuă să preocupe teatrul contemporan descoperindu-le valențe neașteptate de exploatare, cu manifestări remarcabile în ceea ce se numește teatru de imagine, cu atât mai mult cu cât tehnologia a invadat spațiul teatral cu un ocean de imagini televizuale, cinematografice, video, proiecții, imagini de sinteză, jocuri de umbre.
Teatrul contemporan continuă și hipertrofiază toate schimbările majore de perspectivă asupra imaginii-spațiu, construcția spațiului dramatic devenind o mișcare constantă și colectivă, în care viziunea regizorului asupra ficțiunii și, mai precis, a spațiului simbolizat/simbolizant direcționează receptarea mesajului și colaborarea spectatorului/ receptorului care se încheie cu un fel de extindere a sinelui, cu toate potențialitățile sale reale, imaginare, conștiente sau inconștiente.
Creatorul pe care l-am ales pentru analiza noastră este celebrul regizor, autor, scenarist, cineast, actor Robert Lepage, unic în peisajul teatrului internațional actual, „geniul regiei contemporane” cum îl numea Peter Brook. Din opera sa proteică am ales reprezentarea Ace și Opium. Motivația, științifică și personală, pentru această alegere a fost determinată de impactul pe care spectacolul l-a avut la nivel internațional încă de la prima sa montare, cea din 1991, spectacol considerat a fi una dintre cele mai interesante, complexe, inedite creații ale lui Robert Lepage.
Poziționarea noastră în cadrul teoretic al semioticii reprezentației teatrale ne-a oferit cele mai potrivite instrumente analitice, pe care le-am considerat relevante pentru ilustrarea complexității, a noutății și ineditului acestei opere de excepție.
Am ales ca paradigmă a interpretării abordările semiotice, semiotica teatrală și mai precis semiotica reprezentației teatrale care a constituit cadrul nostru general de analiză. Ne-am îndreptat atenția către semnele constitutive ale reprezentării interpretate ca un text spectacular, declinat într-un număr mare de texte parțiale, din spațiu, timp, obiecte, autobiografie, plurilingvism, referințe culturale, peisajul sonor, corpul actorului, costumul, cromatica, gesturi, care interacționează, producând în același timp sensul de ansamblu al textului teatral. Ne-a interesat procesul de semioză în care toate aceste semne constitutive ale noului polisistem reprezentat de textul spectacular Ace și Opium intră și se încarcă cu semnificații complexe.
Am plecat de la ipoteza că reprezentația Ace și opium reprezintă un punct de cotitură semnificativ în creația lui Robert Lepage, în care estetica, viziunea spațio-temporală fără precedent, inserarea noilor tehnologii, obsesiile geometrice și arhitecturale, elementele autobiografice atrag, prin densitatea lor excepțională și imensa forță de semnificație, universul lepagian în toată complexitatea sa. Abordarea noastră putea fi realizată doar prin legătura dintre abordarea conceptuală și cea metodologică. Am dorit să evidențiem traiectoria, dezvoltarea conceptelor de spațiu, timp, imagine, performanță, inter-, intra- și trans-textualitate, precum și amplificarea și reiterarea lor originală în reprezentația aleasă ca obiect de studiu, o piesă eminamente supusă unei lecturi vizuale.
Am analizat reprezentarea Ace și opium, urmând o perspectivă semiotică și integrând-o în creația atât de diversă și inovatoare ca mod de exprimare a lui Robert Lepage ca moment de maturizare a structurării viziunii sale estetice, în special în ceea ce privește spațio-temporalitatea și integrarea tehnologiei în producția artistică. Textul piesei, versiunea 05.07.2016, prezentată la Festivalul Internațional Shakespeare de la Craiova, în mai 2018, în traducerea în limba română a Doamnei Aloisia Șorop, este un text inedit, construit într-un mod extrem de interesant, cu pasaje din Jean Cocteau (Scrisoare către americani și Opium. Jurnalul unei dezintoxicări) integrat/combinat/intertextualizat cu și în textul propus de Lepage.
Ne-am concentrat pe prezentarea amănunțită a acestui artist și creator excepțional – pregătirea și opera sa -, și pe receptarea critică care reunește, în studii extrem de numeroase și interesante, perspective interpretative diverse, subliniindu-i totodată creativitatea, forța sa de exprimare, profunzimea concepției sale estetice, po(ï)eticii sale care trasează contururile unei personalități distincte a teatrului contemporan. Această vastă literatură de specialitate ne-a oferit elementele teoretice care ne-au susținut demonstrația.
Ne-am focalizat pe conceptualizările și abordările extrem de complexe ale timpului și spațiului, o permanentă fascinație a teatrului de imagine sau a teatrului postmodern/postdramatic al creatorului din Quebec, incluzând explorările diferitelor tipuri de spații (literal, exotic, metaforic, temporal, subordonate ideii de memorie personală și colectivă). Am urmărit interferențele dintre timp, spațiu, cosmopolitism, inter- și intratextualitate. Timpurile și spațiile se suprapun, creând o circularitate deconcertantă, dar păstrându-și propria individualitate, specificitate și indisolubilitate, această oscilație conferind dinamism și fluiditate reprezentației teatrale.”, a marturisit Cosmin Ionuţ Vasilescu.
Views: 50
