Craiova, pentru mine, nu este un simplu oraș, este o emotie greu de explicat, o emotie ce te invaluie la fiecare pas cu amintiri, pe strazile “copilariei”. E un colț de suflet care nu pleacă niciodată din tine, chiar și atunci când ești departe sau ca un om pe care l-ai cunoscut toată viața, dar pe care încă încerci să-l înțelegi.
Mereu am simțit că orașul acesta are o inimă. Uneori bate încet, liniștit, ca într-o după-amiază de primavară în Parcul Romanescu, când razele soarelui ne cuprind intru totul, iar animalutele ies la joaca si la aer liber dupa o iarna grea si friguroasa. Alteori orasul este agitat, cu zgomot de claxoane si oameni grabiti pe Unirii, intr-un ritm alert care trebuie urmat si acceptat.
Craiova este un oraș care îți dă senzația că vrea să te îmbrățișeze și să te alunge în același timp. Îți oferă locuri în care să visezi, dar și străzi care îți șoptesc amintiri pe care poate nu vrei să le mai auzi. Sunt zile în care mă simt ca o străină în orașul ăsta, de parcă s-ar fi schimbat peste noapte și n-a mai lăsat loc pentru mine, alteori sunt zile în care simt că fiecare piatră de pe Lipscani îmi cunoaște pașii, fiecare copac din Grădina Botanică îmi știe gândurile.
Poate e zodia mea, poate e felul în care simt totul mai profund, dar Craiova mi-a fost și refugiu, și provocare. Mi-a oferit răsărituri în care m-am regăsit și apusuri în care m-am pierdut. Sunt locuri care mă liniștesc, dar și colțuri de stradă care mă apasă. Blocuri gri care ascund povești despre oameni pe care nu îi voi cunoaște niciodată, dar pe care îi simt aproape în trecerea lor grăbită. Oameni care visează, care luptă, care iubesc și care, uneori, uită să se mai bucure de orașul ăsta.
Dar Craiova e ca mine. Niciodată doar alb sau doar negru, mereu între extreme, mereu schimbătoare, niciodata statica. Și poate de asta, oricât aș încerca, n-aș putea s-o las în urmă. Pentru că e mai mult decât un loc. E o parte din mine, din trecutul meu din cine sunt eu cu adevarat. Și oricât de departe aș ajunge, știu că o să mă întorc mereu.
“Poti scoate omul din oras, dar niciodata orasul din om”- desi pot pleca fizic din Craiova, amintirile, influentele si identitatea vor ramane mereu adanc in sufletul meu, devenind mereu o parte din mine.
Views: 42
