Deficitul de cont curent a scăzut în primele cinci luni din 2026
Banca Națională a României a publicat datele privind balanța de plăți și datoria externă pentru luna mai 2026.
În perioada ianuarie–mai 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 11,425 miliarde de euro.
Prin comparație, în perioada ianuarie–mai 2025, deficitul era de 12,075 miliarde de euro.
Astfel, deficitul de cont curent s-a redus cu 650 de milioane de euro față de aceeași perioadă a anului trecut.
Deficit mai mic la bunuri și servicii
În structura contului curent, balanța bunurilor și serviciilor a consemnat un deficit de 7,629 miliarde de euro în primele cinci luni din 2026.
În aceeași perioadă din 2025, deficitul era de 8,161 miliarde de euro.
Scăderea vine în principal din reducerea deficitului pe zona bunurilor, unde diferența dintre exporturi și importuri s-a diminuat cu 536 de milioane de euro.
Deficitul comercial rămâne ridicat
Balanța bunurilor a înregistrat un deficit de 13,231 miliarde de euro în perioada ianuarie–mai 2026.
În primele cinci luni din 2025, deficitul pe bunuri era de 13,767 miliarde de euro.
Chiar dacă nivelul este mai mic decât anul trecut, deficitul comercial rămâne componenta principală care apasă asupra contului curent.
Serviciile au rămas pe excedent
Balanța serviciilor a continuat să aducă un excedent important.
În perioada ianuarie–mai 2026, serviciile au înregistrat un excedent de 5,602 miliarde de euro, nivel aproape similar cu cel din aceeași perioadă a anului trecut, când excedentul era de 5,606 miliarde de euro.
Cele mai importante contribuții pozitive au venit din serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale, transport și serviciile de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terților.
Turismul a adâncit deficitul
La capitolul turism și călătorii, deficitul s-a majorat.
În perioada ianuarie–mai 2026, balanța turismului a înregistrat un deficit de 2,075 miliarde de euro, față de 1,553 miliarde de euro în primele cinci luni din 2025.
Datele arată că plățile pentru călătorii au crescut mai rapid decât încasările, ceea ce a dus la o contribuție negativă mai mare în balanța serviciilor.
Veniturile primare au avut deficit mai mare
Balanța veniturilor primare a consemnat un deficit de 3,734 miliarde de euro în perioada ianuarie–mai 2026.
În aceeași perioadă din 2025, deficitul era de 3,588 miliarde de euro.
Astfel, deficitul veniturilor primare a crescut cu 146 de milioane de euro.
Veniturile primare includ venituri din muncă, venituri din investiții și alte venituri primare, precum impozite și subvenții.
Veniturile secundare au avut o evoluție mai bună
Balanța veniturilor secundare a înregistrat un deficit de 62 de milioane de euro în primele cinci luni din 2026.
În perioada similară din 2025, deficitul era de 326 de milioane de euro.
Prin urmare, deficitul acestei componente s-a redus cu 264 de milioane de euro.
Veniturile secundare includ transferuri curente private și transferuri ale administrației publice.
Investițiile directe ale nerezidenților au scăzut
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 2,195 miliarde de euro în perioada ianuarie–mai 2026.
În aceeași perioadă din 2025, acestea totalizau 2,913 miliarde de euro.
Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au fost de 2,540 miliarde de euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 345 de milioane de euro.
Datoria externă totală a ajuns la 230,914 miliarde de euro
În perioada ianuarie–mai 2026, datoria externă totală a României a crescut cu 2,451 miliarde de euro.
La 31 mai 2026, aceasta a ajuns la 230,914 miliarde de euro.
La finalul anului 2025, datoria externă totală era de 228,463 miliarde de euro.
Datoria pe termen lung a crescut
Datoria externă pe termen lung a însumat 183,922 miliarde de euro la 31 mai 2026.
Aceasta reprezenta 79,6% din totalul datoriei externe.
Față de 31 decembrie 2025, datoria externă pe termen lung a crescut cu 2%.
Datoria pe termen scurt a scăzut
Datoria externă pe termen scurt a fost de 46,992 miliarde de euro la 31 mai 2026.
Aceasta reprezenta 20,4% din totalul datoriei externe.
Față de finalul anului 2025, datoria pe termen scurt a scăzut cu 2,4%.
Administrația publică, cea mai mare componentă a datoriei externe
Datoria externă aferentă administrației publice a ajuns la 128,213 miliarde de euro la finalul lunii mai 2026.
La 31 decembrie 2025, nivelul era de 125,622 miliarde de euro.
Creșterea reflectă evoluția împrumuturilor, a titlurilor de natura datoriei și a altor pasive asociate administrației publice.
Serviciul datoriei externe
Serviciul datoriei externe în perioada ianuarie–mai 2026 a fost de 40,531 miliarde de euro.
Din această sumă, 31,830 miliarde de euro au reprezentat serviciul datoriei externe pe termen scurt, iar 8,701 miliarde de euro serviciul datoriei pe termen lung.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,5% în perioada ianuarie–mai 2026, față de 18,4% în anul 2025.
Rezervele acoperă șase luni de importuri
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii era de 6 luni la 31 mai 2026.
Nivelul este similar cu cel înregistrat la 31 decembrie 2025.
De asemenea, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR, a fost de 102,4%.
La finalul anului 2025, acest indicator era de 104,4%.
Următorul comunicat BNR
BNR precizează că datele sunt provizorii și sunt revizuite lunar.
Următorul comunicat lunar privind balanța de plăți și datoria externă va fi publicat pe 14 august 2026.
România a înregistrat, în primele cinci luni din 2026, un deficit de cont curent de 11,425 miliarde de euro, mai mic decât în aceeași perioadă din 2025. În paralel, datoria externă totală a crescut la 230,914 miliarde de euro, pe fondul avansului datoriei pe termen lung.
Views: 26
