România a încheiat primele trei luni din 2026 cu un deficit de cont curent de 5,338 miliarde de euro, în scădere față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul era de 6,153 miliarde de euro. În același timp, datoria externă totală a țării a crescut până la 231,525 miliarde de euro, potrivit datelor provizorii publicate de Banca Națională a României.
Evoluția balanței de plăți arată o ușoară corecție a dezechilibrului extern, în special pe fondul reducerii deficitului din comerțul cu bunuri. Totuși, presiunea rămâne ridicată, iar creșterea datoriei externe continuă să fie un indicator important pentru economia României, inclusiv pentru mediul de afaceri din Craiova, Dolj și Oltenia.
Deficit mai mic în balanța bunurilor, dar excedent redus la servicii
În perioada ianuarie–martie 2026, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5,338 miliarde de euro, față de 6,153 miliarde de euro în primele trei luni din 2025.
În structura acestuia, balanța bunurilor a avut un deficit mai mic cu 977 milioane de euro, ceea ce a contribuit la reducerea dezechilibrului total. Deficitul pe bunuri a coborât de la 8,352 miliarde de euro în ianuarie–martie 2025 la 7,375 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2026.
Pe zona serviciilor, România a rămas pe excedent, însă acesta s-a redus. Balanța serviciilor a consemnat un plus de 3,306 miliarde de euro, față de 3,640 miliarde de euro în primul trimestru al anului trecut.
Printre principalele evoluții se remarcă:
- transporturile, cu un excedent de 1,551 miliarde de euro, ușor peste nivelul din 2025;
- serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale, cu un excedent de 1,922 miliarde de euro;
- turismul – călătorii, unde deficitul s-a adâncit la 1,109 miliarde de euro;
- alte servicii, unde excedentul a scăzut la 306 milioane de euro.
Veniturile primare au adâncit deficitul
La capitolul venituri primare, România a înregistrat un deficit de 1,593 miliarde de euro, mai mare decât cel de 1,288 miliarde de euro consemnat în perioada ianuarie–martie 2025.
În schimb, veniturile secundare au avut o contribuție pozitivă. Acestea au trecut de la un deficit de 153 milioane de euro în primul trimestru din 2025 la un excedent de 324 milioane de euro în aceeași perioadă din 2026.
Investițiile directe ale nerezidenților au scăzut
Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,130 miliarde de euro în perioada ianuarie–martie 2026, în scădere față de 1,635 miliarde de euro în primele trei luni din 2025.
Din această sumă, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au fost de 1,461 miliarde de euro, în timp ce creditele intragrup au avut o valoare netă negativă de 331 milioane de euro.
Datoria externă totală a României a ajuns la 231,5 miliarde de euro
În primele trei luni din 2026, datoria externă totală a României a crescut cu 3,062 miliarde de euro, ajungând la 231,525 miliarde de euro la 31 martie 2026.
Din total:
- datoria externă pe termen lung a fost de 182,847 miliarde de euro, reprezentând 79% din total;
- datoria externă pe termen scurt a ajuns la 48,678 miliarde de euro, adică 21% din total.
Față de finalul anului 2025, datoria externă pe termen lung a crescut cu 1,4%, iar cea pe termen scurt cu 1,1%.
Administrația publică avea la 31 martie 2026 o datorie externă de 126,567 miliarde de euro, în creștere față de 125,622 miliarde de euro la 31 decembrie 2025.
Indicatori importanți pentru stabilitatea externă
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 11,8% în perioada ianuarie–martie 2026, față de 18,4% în anul 2025.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 6,4 luni la 31 martie 2026, comparativ cu 6 luni la finalul anului trecut.
De asemenea, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare ale BNR, a fost de 108,1%, în creștere față de 104,4% la 31 decembrie 2025.
De ce contează aceste date
Datele privind balanța de plăți și datoria externă sunt esențiale pentru evaluarea stabilității economice a României. Ele arată cât de mare este presiunea asupra finanțării externe, cum evoluează comerțul cu bunuri și servicii și cât de dependentă este economia de capitalul atras din exterior.
Pentru companii, investitori și autorități locale, inclusiv în Craiova și Dolj, aceste evoluții sunt relevante deoarece pot influența costurile de finanțare, investițiile, cursul de schimb și ritmul economiei în lunile următoare.
Următorul comunicat lunar privind Balanța de plăți și datoria externă va fi publicat pe 15 iunie 2026.
Views: 21
