DIICOT continua protestul. Cere Guvernului sa elimine prevederile din OUG 7 privind Sectia de ancheta/ Judecatorii din Galati suspenda activitatea pe o perioada mai lunga de timp

0
45

DIICOT continua protestul. Cere Guvernului sa elimine prevederile din OUG 7 privind Sectia de ancheta/ Judecatorii din Galati suspenda activitatea pe o perioada mai lunga de timp 1DIICOT a decis sa continue protestul prin purtarea unei banderole pana pe 22 martie. Directia constata ca OUG 7 modificata nu contine prevederi privind Sectia de anchetare, si cere Avocatului Poporului sa sesizeze CCR si Guvernului sa elimine reglementarile ce vizeaza structura.

Adunarea generala a procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism a adoptat luni, cu o majoritate de 163 voturi, din totalul de 218 procurori prezenti, continuarea protestului cu modificarea formei de protest, urmand ca in perioada 4-22 martie, procurorii Directiei sa poarte, in semn de protest, in timpul programului de lucru, o banderola alba.

Totodata, cu majoritate de 22 de voturi, DIICOT a adopte urmatorul punct de vedere: „Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au luat act de declaratiile publice ale presedintelui si vice-presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii si ale ministrului justitiei, aparute in presa zilei de 01.03.2019, in legatura cu discutiile purtate pe marginea controversatelor modificarile aduse legilor justitiei prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.7/2019 si propunerile de modificare a acesteia. Procurorii DIICOT continua sa-si exprime ingrijorarea fata de modalitatea in care puterea executiva, in calitate de legiuitor delegat, intelege sa adopte modificari prin ordonanta de urgenta, a ”legilor justitiei”, acte normative organice de a caror claritate si predictibilitate depinde insasi normala functionare a sistemului judiciar”.

In cadrul punctului de vedere transmis presei printr-un comunicat, procurorii DIICOT mai mentioneaza ca aceste serii de modificari substantiale initiate in decursul a catorva luni au fost si sunt de natura „sa afecteze grav” atat activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cat si buna functionare si stabilitatea sistemului de justitie in ansamblu, cu consecinte asupra modului de infaptuire a actului de justitie.
„Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism reamintesc faptul ca, la data de 25.02.2019, prin decizia adunarii generale, au protestat cu privire la multitudinea de aspecte de neconstitutionalitate vadita continute in O.U.G. nr.7/2019, constand in:

– nesocotirea competentelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia in imposibilitate de a emite avizul prevazut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Sectiei pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunostinta continutul actului normativ pentru a putea analiza si formula un punct de vedere care sa fie sustinut in Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si care sa reflecte opinia magistratilor procurori. Astfel, membrii Sectiei pentru procurori au fost direct impiedicati sa isi exercite mandatul constitutional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerinte legale goleste de continut dispozitia legala invocata si rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independentei justitiei, astfel cum acesta este prevazut de art.133 alin.(1) din Constitutie, conducand la incalcarea principiului suprematiei Constitutiei si a legilor, statuat in art.1 alin.(5) din Constitutie si a principiului colaborarii loiale intre autoritatile statului, astfel cum acesta este definit in jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale a Romaniei;

Citeste si :  USR ii solicita Avocatului Poporului sa conteste OUG-ul pe justitie la CCR

– modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, prin care se incalca principiul statuat de chiar art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform caruia ”Cariera judecatorului este separata de cariera procurorului, judecatorii neputand interfera in cariera procurorilor si nici procurorii in cea a judecatorilor”. Aceasta modificare contravine principiului suprematiei Constitutiei si a legilor, statuat in art.1 alin.(5) din Constitutia Romaniei, dispozitiilor art.131 alin.(2) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia „Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii”, precum si prevederilor art.147 alin.(4) din Constitutia Romaniei, care consacra forta obligatorie a deciziilor CCR. Ori, in conditiile in care principiul separarii carierelor a fost validat sub aspectul constitutionalitatii prin Decizia CCR nr.45/2018, legiferarea intr-un sens contrar excedeaza marjei de apreciere a legiuitorului, intrucat obligatia acestuia este de a legifera intr-o maniera clara, coerenta, predictibila si in acord cu Constitutia si cu jurisprudenta instantei de contencios constitutional;

– modificarea dispozitiilor prevazute de 57 din Legea nr.303/2004, prin se introducea, dupa alineatul (7)un nou alineat, alineatul (71), prin care procurorii nu pot fi delegati in functiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Presedintele Romaniei (functiile prevazute la art.54 din aceeasi lege). Opinam ca prin acesta se va afecta in mod grav activitatea parchetelor, avand in vedere ca vacantarea functiilor de conducere poate interveni intempestiv si nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Ori, legiuitorul instituie o interdictie expresa cu referire la delegarea in aceste functii, fara a decela intre motivele vacantarii si fara a prevedea solutii pentru situatii exceptionale, precum decesul, demisia, revocarea ori situatia in care nu este declarat admis niciunul dintre candidati ori pentru functia in cauza nu au fost depuse candidaturi. Aceasta forma contravine art.7 din CEDO si art.1 alin.(5) din Constitutia Romaniei, care stabilesc in sarcina legiuitorului obligatia de a legifera in mod clar, coerent si predictibil, de o maniera care sa reglementeze corect relatiile sociale ce formeaza obiectul legiferarii, nu sa perturbe activitatea autoritatii in domeniul careia se legifereaza;

– modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004, prin care neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si e) ori a conditiei privind buna reputatie conduce la eliberarea din functie, apreciam ca in lipsa unei definitii ori a intelesului legal al sintagmei ”buna-reputatie” se creeaza premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea si previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiectii carora li se adreseaza textul legal. Aceasta norma este de natura a aduce atingere independentei justitiei si de a crea o presiune grava asupra magistratilor. Se incalca astfel dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutia Romaniei si ale art.7 din CEDO.

Citeste si :  Protestatar amenintat de PSD-isti

– abrogarea alineatelor (6)-(7) ale art.120 din Legea nr.304/2004”, se mai arata in comunicatul transmis.

Totodata, in urma consultarii propunerilor de modificare ale OUG 7, transmise Consiliului Superior al Magistraturii si aduse la cunostinta publicului pe 1 martie, procurorii DIICOT constata ca proiectul nu contine modificari cu privire la noul alin.(6) introdus la art.881 ori cu privire la art. 888 alin.1 lit. (d) din Legea nr.304/2004.

„Reamintim, in acest context, ca procurorii directiei, in referire la dispozitiile care vizeaza Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (S.I.I.J), s-au pronuntat in mod constant impotriva constituirii si operationalizarii acesteia, considerand ca acest demers denota o abordare punitiva fata de intreg sistemul judiciar, motivele de ingrijorare invocate regasindu-se de altfel si in Raportul Comisiei de la Venetia, GRECO si in ultimul Raport MCV. In forma actuala, prin modul de organizare si functionare a S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetateni care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala totala, respectiv procurorii din cadrul S.I.I.J., ceea ce contravine art.16 alin.(1) si (2) din Constitutia Romaniei: „Cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea”, respectiv „Nimeni nu este mai presus de lege”, mai arata DIICOT.

Articolul continua dupa recomandari

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

In sursa citata se mai arata ca modul de reglementare si functionare a Sectiei de anchetare a magistratilor, raportat la noul alineat (6) introdus la art.881 din Legea nr.304/2004, care defineste notiunea de procuror ierarhic superior in contextul particular al S.I.I.J, instituie „in mod nelegal o exceptie de la principiul constitutional al controlului ierarhic, eludand dispozitiile art.132 alin.(1) din Constitutie, potrivit caruia: ”Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”.

Citeste si :  Caracal 2019 : Barbatul nu coopereaza cu procurorii. Cine face expertiza osemintelor gasite in casa suspectului si ce parchet a preluat ancheta.

„Scoaterea controlului activitatii S.I.I.J. in afara controlului ierarhic de legalitate si de temeinicie, exercitat de procurorul general al P.I.C.C.J, reprezinta o incalcare clara a dispozitiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constitutia Romaniei. Practic, orice sistem de ”check and balance” este anulat”, mai arata DIICOT.

In acest context, DIICOT cere Guvernului ca, in calitatea sa de legiuitor delegat, „sa puna dispozitiile criticate in acord cu Constitutia Romaniei si cu tratatele internationale la care Romania este parte si sa renunte la reglementarile care vizeaza S.I.I.J., structura artificiala, scoasa in afara regulilor de functionare ale Ministerului Public si care nu ofera garantii de impartialitate si de respectare a normelor privind incompatibilitatile si conflictele de interese si, de asemenea, sa reconsidere asupra modificarilor aduse prin O.U.G. nr.7/2019 dispozitiilor art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004”.

„Avand in vedere dispozitiile art.11 alin.(1) lit.(a) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, solicitam Avocatului Poporului sa isi exercite atributiile in sensul sesizarii Curtii Constitutionale a Romaniei pentru efectuarea controlului de constitutionalitate asupra O.U.G. nr.7/2019, raportat la dispozitiile criticate”, mai spune sursa citata.

Judecatorii galateni au decis suspendarea activitatii timp de doua saptamani

Judecatorii galateni se alatura protestelor din justitie si anunta ca isi suspenda activitatea in urmatoarele doua saptamani. Protestul va fi organizat zilnic, timp de doua ore, perioada in care nu vor fi rezolvate decat cauzele urgente in materie penala.

Judecatorii galateni se alatura protestelor din tara si solicita abrogarea Ordonantei de Urgenta 7.

Decizia a fost luata cu unanimitate de voturi in Adunarea Generala a Judecatorilor. In perioada in care protesteaza, nu sunt preluate decat cauzele urgente.

„Adunarea Generala a Judecatorilor din cadrul Judecatoriei Galati a decis cu unanimitate de voturi, ca forma de protest fata de adoptarea OUG 7/2019, suspendarea activitatii instantei in perioada 4 – 17 martie, in intervalul orar 12.00-14.00, cu exceptia cauzelor urgente in materie penala si a programului cu publicul la compartimentele instantei”, a anuntat Biroul de Informare si Relatii Publice al Judecatoriei Galati.

Si procurorii galateni sunt nemultumiti de modificarile legislative facute de Guvern, ei anuntand deja ca, incepand de luni pana pe 17 martie, procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Galati isi suspenda activitatea cu publicul. Pentru a nu bloca intreaga activitate a institutiei, procurorii comunica prin e-mail, fax si posta.

Lasa un comentariu aici !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.