Dacă tot afirmă Gabriel Zamfir, în Raportul de management pentru anul 2019 (detalii:Primaria Craiova ), că Filarmonica “Oltenia” va încheia/reînnoi parteneriatele media cu postul TVS (care nu mai emite de ani buni) și cu ziarul “Adevărul de seară” (inexistent din vara anului 2011) – pag. 66, iar pentru următoarea perioadă de raportare a managementului (pag. 114 – 116) vizează derularea proiectelor fantasmagorice “Friendship Season”- ediția nr. IV! (cu un deviz realizat de 150.000 lei!) și ”Turneu în oraș”! (deviz realizat de 25.000 lei!), de ce ne-ar mai surprinde că pe afișul concertului din 10.07.2020 este scris ”La clavecin: Corina Stănescu”, deși în concertul respectiv doamna Corina Stănescu a utilizat un pian digital – clavinova, instrument versatil ce redă cu ușurință, la o simplă comutare de butoane, inclusiv sonoritățile specifice orgii, clavecinului ș.a.
Afișul concertului din 10.07.2020, sursa: https://www.facebook.com/filarmonicaolteniacraiova/
De ce nu, clavinova poate substitui din butoane o întreagă orchestră și poate combina timbral diverse instrumente, la alegerea ”interpretului”, imitând la comandă un instrument original dificil de procurat și, mai ales, de stăpânit cu virtuozitate.
Că se află pe scenă clavecin sau clavinova îi pasă cuiva? Melomanilor care aplaudă entuziaști Orchestra de Cameră a Filarmonicii craiovene executând ”Anotimpurile” de Vivaldi în Parcul ”Romanescu” sau reprezentanților Primăriei Craiova încântați de ”evoluția” managerială ”revelatorie” a lui Gabriel Zamfir, începând din 2017? Ce interpretări celebre cu faimoasele ”Anotimpuri” de Vivaldi au ascultat melomanii craioveni, astfel încât să nu
remarce această regretabilă confuzie pe afișul asumat de o instituție profesionistă de concerte, precum pretinde conducerea Filarmonicii ”Oltenia”?
Fotografii de la concertul Filarmonicii ”Oltenia” din 10.07.2020, Teatrul de Vară – Parcul Romanescu:
pian digital – clavinova Sursa: https://www.facebook.com/filarmonicaolteniacraiova/
pian digital – clavinova Sursa: Facebook
De bună seamă, sub oblăduirea unui manager de notorietate în galeria plagiatorilor de proiecte de management, care a mai și semnat ca ”profesor universitar” pe diplomele eliberate de Ministerul Educației la Olimpiada Națională de Muzică (deși el este doar ”lector”, detalii: https://www.gds.ro/Local/2018-09-18/directorulfilarmonicii-oltenia-in-centrul-unui-nou-scandal/), Biroul Coordonare Artistică și Serviciul Organizare și Promovare
Evenimente Culturale ale Filarmonica ”Oltenia” au atins apogeul incompetenței în materie de ignorare a unor rigori elementare în redactarea și tipărirea materialelor promoționale privind activitatea de concerte a instituției.
Nu, clavecinul nu este totuna cu pianul digital – clavinova, tot astfel precum Filarmonica din Craiova nu are ”corp de balet” și precum este la fel de ilogic să se încheie un parteneriat autoreferențial, cu… Filarmonica (după cum își etala ”erudiția academică” lectorul univ. dr. Gabriel Zamfir în Proiectul de management din 2017, în baza căruia a fost desemnat să reprezinte instituția amintită). Și dacă tot se laudă pe afiș cu clavecinul, domnul Gabriel Zamfir, ajuns lector universitar după susținerea tezei de doctorat intitulate “Ipostaze actuale ale categoriilor neocazionale din perspectiva fenomenului folcloric muzical-vocal oltenesc”, poate ne va propune un festival de muzică preclasică, eventual având tema ”Ipostazele istorice ale clavecinului la curțile imperiale europene”, prilej cu care va organiza și o expoziție de clavecine aduse special la Craiova de la cele mai valoroase muzee de istoria instrumentelor și din varii colecții private. Și poate că vom trăi bucuria (post COVID-19, evident) de a-i asculta în concerte și recitaluri pe scena Filarmonicii ”Oltenia” pe unii dintre cei mai renumiți claveciniști din lume, poate pe… Pierre Hantaï, Skip Sempé, Trevor Pinnock, Christophe Rousset.
Clavecin cu două claviaturi (sec. XVIII), Muzeul Național al Instrumentelor Muzicale, Roma
Sursa: https://www.italianways.com/the-national-museum-of-musical-instruments-in-rome/
Până atunci, însă, ar fi oportun un mic exercițiu de memorie:
Stimați cititori, știați că Filarmonica ”Oltenia” are în dotare un clavecin adevărat? Nu, nu e spinetă, nici clavicord, e chiar un clavecin. Și este mai mult decât atât: este un clavecin stricat, abandonat în praful disprețului și aroganței afișate de conducerea Filarmonicii din Craiova pentru tot ceea depășește nivelul ”cântării” dedicate ”cu foc de la inimoară” de șmecherașul băiat-bun-de-gașcă Gabriel Zamfir ”dușmanilor” fraieri
(https://www.gds.ro/Actualitate/2019-06-28/directorul-glont-in-cap-al-filarmonicii-oltenia-dedicatii-muzicalepentru-dusmani/).
Am căutat clavecinul în Parcul ”Romanescu” și nu l-am zărit nicăieri…
O întrebare pentru dumneavoastră, stimați cititori:
Dacă aveți copii și nepoți, dacă poate aveți oaspeți și doriți să le prezentați câteva dintre reperele culturale de vază ale municipiului–reședință de județ Craiova, dacă… v-ați gândit cumva să le recomandați și concertul de muzică preclasică organizat de Filarmonica ”Oltenia” la data de 10 iulie 2020, pe scena Teatrului de Vară din Parcul ”Romanescu”, oare ce scuze acceptabile ați invoca în momentul în care căutați cu privirea clavecinul evidențiat expres pe afișul care induce în eroare și care promite doar un fals? Ce veți face dacă nepotul sau copilul v-ar cere explicații, spunându-vă că ”nu vede clavecinul pe scenă” și că știe de la istoria muzicii că ”nu așa arată un clavecin”. Ce le veți spune oaspeților Dumneavoastră, dacă vă întreabă ”ce s-a întâmplat cu clavecinul, de ce nu se află pe scenă?”
În acest caz, conducerea Filarmonicii avea la îndemână două opțiuni decente: fie nu atrăgea atenția pe afiș asupra clavecinului – și atunci auditorii tolerau cuminți compromisul, sunetul clavecinului ”bine temperat ” la pianul digital -, fie nu deformau realitatea, adică scriau pur și simplu ”la pian digital” – ceea ce era de respectat și nu este rușine să fii adecvat realității. Dar a specula premisa că ”proștii nu-și dau seama” și că ”nu se prinde nimeni” denotă o atitudine indolentă și de sfidare a dreptului la informare justă și corectă a opiniei publice.
Nu se supără nimeni că nu se poate utiliza clavecinul stricat al Filarmonicii ”Oltenia”, dar este supărător și extrem de deranjant să fim mințiți cu neobrăzare, ca și cum nu am observa sau ca și cum, justificativ, ar trebui să ne conformăm la resemnarea ”asta e, nu putem face nimic, așa e la noi, ce nu-ți convine?”
Dacă ne lămuresc copiii sau nepoții noștri, dacă îi vom lămuri noi pe ei…, este bine de știut definiția clavecinului.
Cât despre însemnătatea socială și istorică a acestui instrument aristocratic, suntem pe deplin încredințați că reprezentanții actualei conduceri a Filarmonicii din Craiova ar spune: ”De mortuis nihil nisi bonum”.
clavecin: (< clavecin; it. arpicordo, clavicembalo; germ. Kielflügel, Klavizymbal; engl. harpsichord), instrument cordofon cu claviatură* deosebit de răspândit în sec. 16-18, având ca strămoș îndepărtat probabil clavicordul* fără bare. Cutia de rezonanță*, de forma unei aripi, era așezată pe picioare. Coardele. duble metalice, cu extinderea între Do (Fa) – do3 erau ciupite cu ajutorul penelor acționate printr-un mecanism legat de una, două
sau chiar trei manuale* cromatice*, 5-8 pedale (1) de 4’, 8’, 16’, surdină etc. Prin cuplarea manualelor și a pedalelor extinderea c. mari ajungea între Fa1 – fa3. Tipurile cele mai pop. erau spineta (it. spinetta; fr. épinette; germ. Spinett), de formă trapezoidală, virginalul (engl. virginal), de formă dreptunghiulară și claviciterium *, cu coardele așezate vertical. Un instr. de dimensiuni mari, denumit gravPicembalo (it.) avea un dispozitiv de 6’. În
muzica instr. și orchestrală a barocului*, c. a jucat un rol deosebit de important ca instr. solistic și de acomp. În zilele noastre este din nou utilizat în formațiile de muzică veche, dar și-a gășit locul și în unele partituri contemporane.
sursa: Dicționar de termeni muzicali (2010)
La răscruce de… stagiuni
Dacă Gabriel Zamfir realizează un nou salt managerial direct la ediția a IV-a a ”Stagiunii Prieteniei” (”Friendship Season”), așa cum declară sub semnătură în Raportul de management/2019, atunci se ivește o întrebare elementară de verificare a memoriei pentru acei reprezentanți ai Primăriei și Consiliului Local Craiova care au votat, semnat și avizat subvenționarea programelor și proiectelor Filarmonicii ”Oltenia” din septembrie 2017 și până în prezent:
Stimate autorități, unde și când a realizat managerul Gabriel Zamfir edițiile a II-a și a III-a ale ”Stagiunii Prieteniei”?
Pentru (ne)cunoscători, a existat o singură ediție a Stagiunii ”Prieteniei”, este vorba despre stagiunea de concerte 2016-2017, proiect artistic inițiat de fostul manager Vlad Drăgulescu și finalizat de Dorin Măciucă (fost manager interimar).
Prin urmare, stimate autorități, știți ce stagiuni s-au desfășurat de fapt la Filarmonica ”Oltenia” odată cu desemnarea lui Gabriel Zamfir ca manager?
Cu alte cuvinte, știți cumva ce a scris Gabriel Zamfir în Proiectul de management și în Rapoartele de management cu care v-a păcălit în formă continuată în ultimii trei ani? Știți cumva cât îi costă pe craioveni întreținerea salariilor conducerii Filarmonicii și funcționarea acestei instituții?
Știți cumva că la Filarmonica ”Oltenia” s-au desfășurat în ultimii 5 ani stagiunile cu generice individualizate:
1) Stagiunea ”Europa” / Europa Season: 2015 – 2016, manager Vlad Drăgulescu;
2) Stagiunea ”Prieteniei” / Friendship Season: 2016 – 2017, manageri Vlad Drăgulescu și Dorin Măciucă;
Stagiuni manageriate de Gabriel Zamfir, fără ca acestea să fie enunțate, descrise și previzionate financiar în Proiectul de management în baza căruia acesta a devenit manager în septembrie 2017:
1) Stagiunea ”Muzica unește”: 2017 – 2018;
2) Stagiunea “Muzica inspiră” (18.01. – 28.06.2019);
3) Stagiunea “Classic+” (10.10.2019 – în curs de desfășurare)
Corupția și frauda nu se rezumă la bani, corupția și frauda se validează odată cu abaterea, cu devierea de la o datorie, de la o misiune profesională, cu renunțarea la principiile și standardele statutare, cu desfigurarea adevărului.
Apoi trăim complezenți în simbioza minciunii, a falsului, a grotescului, a denaturatului, a lipsei de integritate și nimic altceva nu mai contează atâta vreme cât salariile curg, curg, râuri de salarii curg, curg neîncetat… (pre)spălând și ultimele criterii de evaluare a performanței, eficienței, credibilității, reputației unei instituții de prestigiu ca Filarmonica ”Oltenia”.
Tot pentru (ne)cunoscători, Filarmonica ”Oltenia” este o instituție publică de cultură subvenționată de la bugetul local, adică din taxele și impozitele cetățenilor Craiovei.
Views: 4
