Biblioteca Judeteana „Alexandru si Aristia Aman” organizeaza luni, 27 ianuarie 2020, in sala „Biblioteca Exilului Romanesc din Paris – Basarab Nicolescu”, Expozitia documentara „In Memoriam Benjamin Fondane”. Manifestarea este prilejuita de marcarea Zilei Internationale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Alaturi de corespondenta, expozitia dedicata memoriei scriitorului si filosofului franco-roman reuneste numeroase materiale inedite: inscrisuri originale, un manuscris inedit (sapte file cuprinzand un articol referitor la Tudor Arghezi), dar si o selectie din opera sa literara („L’Être et la connaissance: essai sur Lupasco”, „Le voyageur n’a pas fini de voyager”, „Le Mal des fantômes”; „Au seuil de l’Inde” etc.).
Benjamin Fondane (Benjamin Wechsler) – poet, prozator, filosof, eseist, scenarist (1898, Iasi – 1944, Auschwitz-Birkenau)
S-a nascut intr-o importanta comunitate evreiasca, remarcand aici mostenirea intelectuala si artistica din partea mamei sale, Adela Schwartzfeld. Tatal sau, Isaac Wechsler, a fost „comerciant, proprietar al unei mici fabrici de corsete, administrator al mosiei Fundoaia […], toponim care va sta la baza pseudonimului de mai tarziu al scriitorului” (Enciclopedia exilului literar romanesc: 1945 – 1989, 2010, p. 322). A avut doua surori, Rodica si Lina, de cea din urma legandu-l un destin tragic.
Inainte de decembrie 1923, a emigrat in Franta si s-a stabilit la Paris. A desfasurat o intensa activitate publicistica (corector la revista „Rampa”; colaborator la „Sburatorul literar”, „Cuvantul liber”, „Adevarul literar si artistic”, „Lumea evree” etc., in Romania, si la „Cahiers du Sud”, „Revue du Philosophie”, „Cahiers France-Roumanie”, „Europe”, „Viata studenteasca”, „Unu”, in Franta; corespondent al revistei „Integral”, la Paris) si dramaturgica (infiinteaza, in Bucuresti, teatrul de avangarda „Insula”; lucreaza, ca scenograf si scenarist, la studiourile „Paramount” din Paris). In ceea ce priveste opera poetica, majoritatea versurilor scrise in perioada 1917 – 1923 sunt cuprinse in volumul „Privelisti” (1930), „ilustrat cu un desen-portret al autorului, realizat de Constantin Brancusi” (Enciclopedia exilului literar romanesc: 1945 – 1989, 2010, p. 324). Eseistica sa, avandu-i in centru pe Fr. Nietzsche, A. Gide, Bergson, Freud, sau Heidegger, este inclusa in volumul „La Conscience malheureuse” (1936). Contributia sa in domeniul cinematografiei vizeaza, in primul rand, redactarea scenariului pentru filmul „Rapt”, in 1934.
Parcursul sau biografic este unul tulburator. Mobilizat ca infanterist, in armata franceza, in cel de-al Doilea Razboi Mondial, este luat prizonier de germani, evadeaza, este prins din nou si pus in libertate in vederea unei interventii chirurgicale. Traieste in semiclandestinitate la Paris, pana in 1944, refuzand sa poarte steaua galbena, impusa tuturor evreilor. In acelasi an, este denuntat si arestat impreuna cu sora sa, Lina, fiind transportati in lagarul de la Drancy. Stefan Lupascu si Emil Cioran obtin punerea sa in libertate, insa „Benjamin Fondane refuza sa se desparta de sora sa”, cei doi fiind transferati la Auschwitz-Birkenau, unde sfarsesc tragic, fiind gazati si incinerati.
O scrisoare din 15 noiembrie 1935, semnata de Benjamin Fondane si sora sa, Lina, catre Filip Brunea-Fox – ce poate fi vazuta in cadrul expozitiei In Memoriam Benjamin Fondane – prevesteste parca destinul incercat al celor doi: „Draga Brunea, cuvintele tale, putine, de la nunta Rodicai, n’au trecut nevazute. In prastia evenimentelor, vorbele s’au rarit prea mult – vorbele care mai au un sens – venite dintr’o inima care-a batut intr’a mea – si care mai bate inca cand ma plec pe balustrada vremii. […] Drumurile parcurse ne iau de mana si ne duc ca pe orbi – mai mult decat le ducem noi. Destinul, chemarea, nu sunt decat un soi de iresponsabilitate anevoios obtinuta – si cum as face sa fiu altfel decat sunt?”.
Expozitia documentara „In Memoriam Benjamin Fondane” este organizata cu ocazia marcarii Zilei Internationale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.
Views: 1
