Pensiile de maine depind de deciziile guvernantilor de azi – asta atentioneaza Ioana Petrescu, fost ministru de Finante in guvernul Ponta. Intr-un text exhaustiv postat pe site-ul sau, Petrescu prezinta riscurile privind sistemul de pensii din Romania.
„Romania risca un blocaj al sistemului de pensiiIn Romania functioneaza un sistem „Pay As You Go”. Mai exact, pensiile sunt platite din contributiile la fondul de pensii ale celor ce muncesc astazi. De aceea, este foarte important numarul persoanelor care contribuie in sistemul de pensii la un moment dat pentru finantarea pensiilor seniorilor de la acel moment. Studiul Comisiei Europene „The 2015 Aging Report” estimeaza ca, daca in anul 2013 aveam 110 contribuitori pentru 100 de pensionari, in 2060 vor exista doar 81 de contribuitori pentru 100 de pensionari. Asta ne va pune pe penultimul loc in UE ca numar de contribuitori la numar de pensionari.
Cauzele problemei: imbatranirea populatiei, migratia fortei de munca si evaziunea
In primul rand, exista o tendinta de imbatranire a populatiei. Acelasi studiu al Comisiei Europene ne ofera date demografice extrem de ingrijoratoare. Daca in anul 2013, 68% din populatia Romaniei era cuprinsa intre varste de 15 si 64 de ani, iar 16,4% erau de peste varsta de 65 de ani, in anul 2060, populatia va fi mult mai imbatranita, doar 55,8% din populatie va avea varste cuprinse intre 15 si 64 de ani si 28,9% peste 65 de ani.
Acesta problema o au si alte tari UE. Insa, la noi, sistemul de pensii este si mai vulnerabil pentru ca avem doua alte probleme. Prima dintre ele este migratia in afara tarii a tinerilor care muncesc. Din 2007, Romania a pierdut 2 milioane de persoane care au migrat in afara tarii, conform Ziarului Financiar. Majoritatea romanilor care lucreaza peste granita, contribuie la sistemele de pensii din tarile respective. Astfel, fondurile pentru plata a pensionarilor actuali de la noi din tara sunt dramatic reduse.
A doua problema este evaziunea din piata muncii. Exista multi oameni care muncesc „la negru” in Romania, care nu platesc CAS, si deci nu contribuie la fondul public de pensii. Conform Consiliului Fiscal, in 2012, 1,57 milioane de salariati, patroni si intreprinzatori lucrau „la negru”, reprezentand 27,7% din totalul angajatilor, patronilor si intreprinzatorilor din Romania. Este un nivel nepermis de mare al evaziunii care afecteaza nu numai fondul de pensii din care sunt platiti actualii pensionari, dar si pensia pe care o vor primi cei care au lucrat „la negru”.
Care ar fi solutiile pentru evitarea unui dezastru in sistemul de pensii?
Trebuie sa intelegem ca este o problema complexa, care presupune efortul comun al mai multor institutii ale statului pentru a identifica solutii. Ministerul Finantelor, Muncii, Sanatatii, Educatiei si al Tineretului trebuie sa gandeasca o serie de masuri care, pe termen lung, sa combata toate cauzele care, in timp, pot duce la incapacitatea de plata a pensiilor in Romania.
In primul rand, sistemul de pensii actual trebuie sa fie eficientizat, astfel incat sa faca fata presiunilor demografice, de migratie si a celor fiscale. Pe de o parte, Guvernul trebuie sa mentina contributiile catre sistemul de pensii privat, Pilonul II, asa cum au fost ele stabilite initial in legea din 2004. Asta insemna ca, in viitor, pensionarii se vor baza mai putin pe pensia de la stat si mai mult pe veniturile din pensia privata. Astfel, povara sistemului public de pensii va fi redusa.
In anul 2016, Guvernul trebuia sa creasca contributia la Pilonul II cu un punct procentual din cota individuala pentru asigurarile sociale ale fiecarui angajat. Actualii angajati ar fi beneficiat de aceasta contributie dupa pensionare. Insa, Guvernul a anuntat ca va suplimenta fondul privat de pensii cu doar 0,1pp in 2016, urmand ca in anul 2017 sa mai adauge 0,4pp si alte 0,5pp in anul 2018. Problema e ca, pe termen lung, nerespectarea finantarii Pilonului II de catre Guvern va determina o reducere a nivelului de pensii ale contribuabililor de astazi, atunci cand ei se vor pensiona. Asociatia pentru Pensiile Administrate Private din Romania, APAPR estimeaza ca nerespectarea de catre stat a prevederilor initiale din legea pensiilor administrate privat a dus pana in prezent la pierderi de cel putin 180 de milioane de euro pentru viitorii pensionari.
O atentie deosebita trebuie sa acorde Ministerul Muncii fenomenului coruptiei si fraudei din sistemele de pensionare anticipata si pe caz de boala. Daca persoanele cu putere de munca ies la pensie si beneficiaza de pensie in mod ilegal, ei pun si mai multa presiune pe sistemul public. Trebuie sa avem siguranta ca doar persoanele care indeplinesc conditiile legale beneficiaza de aceste tipuri de pensii.
De asemenea, angajatii ar trebui stimulati financiar sa ramana in campul muncii dupa varsta de pensionare, daca doresc. In acest fel, cei care vor sa munceasca in continuare pot contribui mai multi ani la sistemul de pensii, in loc sa primeasca pensie din sistemul public in acea perioada. Pentru a deveni o optiune atractiva, persoanele care ar alege sa lucreze dupa varsta de pensionare ar trebui sa fie recompensate financiar cu o pensie mai mare, in momentul in care decid sa iasa la pensie.
In caz de pensionare pe caz de boala, omul trebuie incurajat financiar sa se intoarca la munca atunci cand sanatatea ii permite, nu sa faca tot posibilul sa prelungeasca pensia de boala pana cand ajunge la varsta de pensionare, chiar daca intre timp el redevine apt de munca.
Trebuie combatute, pe rand, cauzele care pot duce la o criza in sistemul de pensii.
Imbatranirea populatiei poate fi combatuta prin politici de incurajare a cresterii natalitatii. Un prim pas in aceasta directie a fost facut prin marirea alocatiilor de crestere a copilului. Dar, pe viitor, trebuie sa ne axam pe politici mai bine targetate, bazate pe studii care arata clar sunt motivele pentru care oamenii din diverse categorii sociale decid sa nu aiba copii. In acest fel, solutiile pot include ajutoare de hrana mai substantiale pentru familiile nevoiase si deschiderea mai multor crese si gradinite gratuite in zonele in care acestea sunt necesare.
O atentie deosebita trebuie sa acordam migratiei fortei de munca in afara granitelor. Conform Fondului Monetar International, tarile din Europa de Est si Centrala au pierdut 7% din PIB din cauza migratiei fortei de munca in alte tari. Se estimeaza ca in urmatorii 14 ani aceste pierderi vor ajunge pana la 9% din PIB.
Multe tari incep sa ia masuri concrete de a-i aduce in tara pe cei care muncesc in afara granitelor. Letonia are un program intitulat „Te vreau inapoi”, iar Polonia ofera informatii utile pentru locuri de munca disponibile, imobiliare si sanatate pentru a atrage polonezii educati inapoi in tara printr-un program „Powroty”, “Intoarceri”.
Romania face foarte putin in acest sens si majoritatea masurilor de acest gen isi fac aparitia doar inaintea alegerilor. Un lucru destul de simplu si necostisitor pe care il fac mai toate tarile este sa recruteze dintre absolventii marilor universitati pentru pozitii publice in tara lor.
Un alt aspect important este cel al pastrarii in tara a absolventilor din universitatile romanesti. Este mult mai usor sa determini un tanar de 22 ani sa ramana in tara decat sa aduci inapoi unul de 35 de ani, care si-a facut deja un rost in alta tara. Aici s-ar putea implica mai mult universitatile romanesti in procesul de identificare al primului loc de munca al absolventului. Majoritatea universitatilor straine, trateaza acest aspect cu multa atentie, pentru ca universitatile care nu produc absolventi angajabili nu rezista pe piata.
Nu in ultimul rand, evaziunea fiscala in piata muncii trebuie redusa. Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale a mai redus acest fenomen, pentru ca acum patronul se gandeste de doua ori daca sa angajeze fara acte, dat fiind ca „beneficiile” din evaziunea fiscala au scazut odata cu impozitul. Conform raportului Consiliului Fiscal, eficienta taxarii la CAS a crescut de la 0,75 la 0,77 in 2014 fata de anul precedent, cand CAS redus nu era in inca vigoare.
Acum ca „beneficiile” evaziunii au fost reduse trebuie crescute si costurile evaziunii prin cresterea probabilitatii de a fi prins, adica prin realizarea unor controale targetate in zonele de risc.
De asemenea, trebuie incurajata conformarea voluntara prin educarea angajatilor si angajatorilor fata de consecintele muncii la negru. Este datoria autoritatilor de a lucra permanent la acest lucru si de a evidentia neajunsurile muncii la negru. Angajatul trebuie sa inteleaga ca munca la negru aduce un venit mai mare pe moment, cu riscul ca la batranete sa beneficieze de pensie foarte mica. Angajatorii cinstiti trebuie stimulati sa nu ignore angajatorii care practica munca la negru si care le fac in acest fel, competitie neloiala.
Concluzie
Colapsul sistemului de pensii ii poate lovi pe cei inca tineri astazi, intr-un viitor nu foarte indepartat. Si nu numai pe tinerii de astazi, ci si pe cei de maine. In lipsa unor masuri urgente, in viitor se va recurge la masuri drastice, precum marirea dramatica a taxelor, pentru a putea sustine plata pensiilor. Din pacate, se pare ca autoritatile adopta doar masuri care aduc beneficii pe termen scurt, de genul amanarii maririi contributiei statului la Pilonul II. Daca nu ne grabim sa luam masuri, riscam sa fim nevoiti sa aplicam politici extrem de dure, precum cresterea varstei de pensionare pana aproape de 70 de ani, asa cum ia in calcul Germania in acest moment. Mai exact, daca nu facem nimic, riscam un dezastru. Avem deja multe exemple din alte domenii, precum sportul romanesc, unde nu s-au luat masuri mult timp si publicul observa efectele catastrofale. Olimpiada din acest an ne-a lasat tuturor un gust amar. Avem sportivi cu potential urias, care nu au fost sustinuti pentru a putea demonstra adevarata lor valoare.
Este de datoria noastra, a tuturor, sa atragem atentia asupra acestor probleme cu bataie pe termen lung si sa cerem guvernantilor sa ia masuri incepand de astazi. Si este de datoria lor sa o faca! O buna guvernare nu inseamna doar masuri care aduc beneficii de azi pe maine, si, implicit, voturi la urmatoarele alegeri. Inseamna viziune si crearea unor perspective pentru generatiile viitoare”, a scris Ioana Petrescu.
Views: 0
