Spre bariera Bucovățului, dincolo de Biserica Sf. Nicolae Dorobănția, în spatele actualului stadion Ion Oblemenco, se găsea în vechime un edificiu mare în formă de turn, rămas de la turci, pe care localnicii îl numeau ,,Beilicul”. Pe la 1830, locurile acestea erau cu desăvârșire pustii, printre ruinele turnului Beilicului făcându-și jocul numai copiii acestei mahalale mărginașe. Ulterior, aici avea să se construiască fabrica de mașini agricole Clayton-Shuttleworth, devenită “Semănătoarea”, iar în anii puterii populare, secția de pe Bucovăț a Uzinelor 7 Noiembrie.
O altă descriere de epocă este a grădinilor Craiovei, orașul neavând la vremea respectivă parcuri:
“Pentru distracțiunea publicului Craiovei s’a făcut o gradină în fața Liceului Carol, care edificiu s’a dărâmat zilele trecute (la 1898, n.n.) plantându-se, partea cea mai mare, numai cu tei și împodobindu-se cu tarlale de flori din cele mai alese. Această grădină avea forma unui triunghiu ascuțit, și era închisă cu niște pari naturali lungi ca de un metru, încrucișați în formele cele mai plăcute, păzită și îngrijită zi și noapte, spre a nu suferi stricăciuni. Gradina în cestiune era plantată și îngrijită de aceiași grădinari germani abili ce îngrijau și frumoasa grădină dela palatul de vară al Bibescului”.
Așa cum am arătat în albumul ,,Parcul Nicolae Romanescu” (autori Simona Lazăr și Mihai Murărețu), la mijlocul secolului XIX s-a făcut o reamenajare a grădinii Bibescu, iar echipa care s-a ocupat de aceasta a fost a grădinarului Conrad de Stirnberg, care timp de cinci ani va lucra aici și va înființa și pepiniera de duzi, de peste 6 000 de exemplare (cu semințe aduse din Italia), va replanta sera și va tunde sălciile din heleșteu. Aceștia erau ,,grădinarii germani abili” pomeniți de D. Valerian, institutor pensionar, în descriere.
Unde era palatul de vară Bibescu și cât mai păstrase din frumusețea de odinioară grădina ce înconjura reședința de vară a Bibeștilor, la 1898, cu doar un an înainte de începerea lucrărilor de construire a Parcului Nicolae Romanescu?
“Acest palat era unde se găsește azi grădina publică zisă Bibescu, proprietatea comunei Craiova; însă atât grădina cât și edificiile dintr’însa au pierdut 50 % din frumusețea și eleganța de pe atunci…”.
Trebuie amintit faptul că atât palatul cât și forma aleilor grădinii Bibescu se păstrează și azi; fostul palat este Casa Bibescu din parc, iar grădina frumuseții pierdute din descriere s-ar suprapune azi suprafeței delimitate de aleile din jurul chioșcului muzicii.
Foto: Zona verde din fața Liceului Carol, botezată de localnici “Grădina Tiriplic”, la 1893, cu câțiva ani înainte de demolarea clădirii și desființarea grădinii
Text & colorizare foto: Mihai Murărețu & Oltenia Mea
Views: 1
