Gaudeamus: Doina Ruști la Craiova

0
195

Regulile nescrise ale destrăbălării cotidiene
în volumul de povestiri „Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii”, apărut de curând la ed. LITERA și prezentat publicului în premieră sâmbătă, 4 martie, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus.

Secolul 18, al fanarioților și al iluminismului

Sâmbătă, 4 martie, începând cu ora 14.00, în holul Teatrului Național din Craiova, va avea loc un eveniment, dedicat volumului Depravatul din Gorgani.
Este o întâlnire cu publicul craiovean și o introducere în poveste, care debutează cu istoria unui muzicant fascinant, capabil să schimbe pasiunile, aspirațiile și până la urmă chiar limba în care vorbeau ascultătorii lui.
Despre această poveste, care duce în cele din urmă în budoarele secrete ale lumii de altădată, vor dialoga Doina RUȘTI și Mihai FIRICĂ.

În „rolul” muzicantului: saxofonistul Bogdan Uță.
Invitați speciali: Aurora Speranţa Cernitu, Mihai Ene, Nicolae Vicol, Cătălin Ghiță, Xenia Negrea.
Autografe, fotografii și discuții particulare.

Doina Ruști va avea mai multe evenimente în Craiova, printre care o întâlnire cu elevii Colegiului Național Frați Buzești, vineri, 3 martie, la ora 12.

Volumul „Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii” cuprinde povestiri dintr-o lume halucinantă, cu o geografie insolită, pe care Doina Ruști a plasat-o în secolul al 18-lea, dând naștere unui adevărat fanariot-cult în literatura de azi.

Continuare a Ciudățeniilor amoroase din Bucureștiul fanariot, cartea aduce alte întâmplări despre excese, pasiuni devastatoare și despre consecințele dorințelor fără cenzură.
Volumul pornește de la personajul sugerat în titlu, un libertin, care lasă moștenire cartea despre regurile neștiute ale desfrâului. Este vorba despre 17 reguli, fiecare conținând câteva povestiri tematice.

„ Am pornit de la faptele știute către cele întâmplate în teritoriile tenebroase, acolo unde începe depravarea.” (Doina Ruști)

Povestirile sunt însoțite de ilustrații.

„Curând s-au răspândit zvonuri despre dezmățul de la Gorgani, iar prin oraș au apărut femeile, care erau – cum să vă spun? – ca niște dovezi din cenușă, ca niște bijuterii scăpate dintr-un incendiu. Nu conta deloc starea lor socială, moralitatea ori alte rahaturi luate în seamă de analiști. Femeile astea – se vedea de departe că aveau o experiență comună. Păreau renăscute, întărite cu cine știe ce elixir. Până și veșmintele erau altfel, scoase în față prin câte un detaliu neașteptat, un nasture de argint, o plasă de perle căzută cu eleganță pe o ureche, un ciorap ieșit în inele și valuri de sub șalvari.
Toate astea le observase Eleni și le notase cu grijă pe marginea unei cărți, una dintre acele cărțoaie cu poze frumoase, scrisă într-o limbă necunoscută. Noroc cu Eleni, care se îndurase să-i dea valoare, altfel nimeni n-ar fi întârziat pe o carte ca aia.
Urmărind faptele, ajunsese să creadă că Depravatul de la Gorgani le făcea ceva acelor femei, poate le dădea otrăvuri ori elixire, le adăuga în sânge un demon ori o stafie, un duh al unei lumi inaccesibile prostimii de rând. Femei neînsemnate, slujnice conștiincioase, coconițe măritate cu demnitate, mame blânde, care nu ieșiseră noaptea pe stradă în viața lor, fetișcane nesărutate, chiar coconeturi bătrâne, preotese cu mila întipărită pe față, cârciumărese nerușinate, blidărese din golănimea orașului, în sfârșit, până la urmă orice femeie ajunsă în casa Depravatului din Gorgani – devenea marcă înregistrată.”
(Doina Ruști – Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii, ed. LITERA, 2023)

„Doar ochiul introspectiv al autoarei și talentul său scriitoricesc fac ca bucăți de hârtie îngălbenită de trecerea timpului să fie capabile să transpună chipuri și veșminte, moravuri și bizarerii amoroase din peisajul bucureștean fanariot.”
Claudiu Turcitu

„Iubiri imposibile, scrise cu talentu-i binecunoscut, ridică perdeaua de pe o lume surprinzătoare.”
Eugen Negrici

DOINA RUŞTI, prozatoare de referință, cu certă contribuție atât în neogotic, cât și în în realismul psihologic, apreciată pentru originalitate și erudiție epică, a scris trilogia fanariotă, (Homeric, Mâța Vinerii, și Manuscrisul fanariot) și romane cu miză socială puternică: Fantoma din moară, Lizoanca, Logodnica etc.
Cel mai recent roman al său este Paturi oculte (2020), urmat de două volume de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot și Depravatul din Gorgani: alte 52 de ciudățenii.
Traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative atât la noi, cât și în publicații internaționale. Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.
Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană, la Editura Litera, este scenaristă și ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.