Inca un proiect al echipei Oltenia mea care ne aduce o parte interesanta a Craiovei ! Cu aceasta ocazie tinem sa multumim pentru efortul facut si suntem alaturi de ei prin promovarea acestui proiect .
Si voi puteti sa dati un like paginii Oltenia mea !
Situată in partea de vest a Craiovei, de-a lungul actualului bulevard 1 Mai, balta pare să fi fost la origini un braţ colmatat sau chiar vechea albie a raului Jiu. Multi craioveni îsi mai aduc aminte de existenta acesteia pană in anii ’70, numele ei fiind dat dupa cel al proprietarului mosiei-Geanoglu. Acest nume, găsit si sub forma Giannoglu, desi grecesc la origine, pare de influenta turceasca, Oglu in turca insemnand ,,fiul lui”. Proprietarul, ,,ocarmuitor de Teleorman”, apare căsătorit in jurul anului 1847 cu Maria Bălcescu, nimeni alta decat sora marelui revolutionar de la 1848, Nicolae Bălcescu.
Cartierul ,,1 Mai” era cunoscut de craioveni pană in anii ’60-’70 ai secolului trecut drept ,,Belcineanu”, zonă modestă, cu foarte puţine case. Pe hărţile vremii, la sfarsitul secolului XlX, Catargiu de azi era marcat ca ,,Satul nou”, iar porţiunea de pe stanga bulevardului 1 Mai, de la Tineretului pană la Liceul de Artă era botezată ,,La Grădini”, fiind principala sursă de legume si zarzavaturi proaspete a pietelor craiovene.
La 1887 de-a lungul actualului bulevard 1 Mai existau nu mai putin de patru bălti. Dacă folosim ca etalon actualul lac din parc, trei din ele erau cam de marimea lui fiecare, cea de a patra (situată intre stadionul Tineretului si Spital) dubul marimii. Ultima baltă, a cincea, era dincolo de Ciupercă, spre luncă, pe partea dreaptă (Polivalentă-Stadion) cam de trei ori mai mare.
Momentul de cotitură in evolutia acestei zone a orasului incepe cu campania de lucrări publice de la 1891, sub primariatul lui Ulysse Boldescu, campanie continuată in mod stralucit de marele Nicolae Romanescu.
lgiena zonei lăsa mult de dorit, rata mortlitatii fiind ridicată, apele infecte făcand din partea de sud-vest a orasului nostru un ,,cartier in care era incuibat intodeauna tifosul, bubatul si alte boli molipsitoare.”
Drenarea in canalul colector si desecarea acestor balti devin o necesitate si o prioritate in mandatele 1901-1916 ale primarului Romanescu.
Pe o altă hartă de la 1900, ,,Balta Geanoglu” apărea alcătuită din doar două lacuri: cel pomenit mai sus, situat chiar pe locul actualei Săli Polivalente si a stadionului Oblemenco, trecand dincolo de canal, celălalt acoperea actualul stadion al Tineretului si ocupa aproape in intregime bulevardul 1 Mai pană aproape de spital.
Lacul din zona actualei Polivalente era mai degrabă o mare baltă statută, in schimb, cele 7 izvoare aflate sub dealul de la Sf. Dumitru si Casa Băniei alimentau cu apă proaspătă al doilea lac, cel dinspre spital. Alte surse de improspătare a apei acestuia mai erau paraul de pe Tabaci, cu izvoare la lndependenta, in Chiriac si in capatul strazii Părului; fantana ,,de sub măgură”- Mantuleasa (există pe strada Dealul Spirei), fantana Haralambie (există si acum, la doi metri dreapta de sala de baschet a clubului Vointa) si cel mai mare afluent, paraul de la Valea Orbetilor (str Stefan cel Mare) care isi unea apele la Valea Vlaicii cu cel de pe Stirbei Vodă (Calea Bucuresti de azi).
lnspirat de arhitectura pariziană a baronului Haussman, vizionarul primar al Craiovei, Nicolae Romanescu, apelează la Édouard Redont, marele arhitect peisagist francez, pentru a realiza planuri de asanare a băltilor din orasul Craiova, amenajarea de spatii verzi si sistematizarea circulatiei prin construirea de bulevarde. Concomitent, Romanescu lucrează cu inginerii si arhitectii la proiecte de iluminat public, alimentare cu apă, electricitate, pavare de străzi, introducerea de tramvaie, salubritate si construirea de pieţe, el fiind cel care reinventează orasul, dandu-i aspectul pe care il cunoastem azi.
La 1899, pe 10 septembrie, schiţele si proiectele lui Redont (in numar de 35), toate legate de Craiova, sunt selectate de o comisie din Bucuresti pentru a participa la Expozitia Universală de la Paris unde castigă in 1900 Medalia de Aur. 34 din aceste schiţe se refereau la Parcul Romanescu de azi.
Un proiect cel putin la fel de măreţ ca cel al parcului premiat este proiectul creării in cartierul Belcineanu a Parcului Geanoglu. Proiectul prevedea (la 1899!) inchiderea zonei prin doua bulevarde imense: Avenue du Parc Bibescu (bulevardul 1 Mai de azi) si Boulevard Convenţiunei (Stirbei Voda, azi) prevăzute cu mai multe sensuri giratorii, iar in partea vestică săparea unui canal care să brăzdeze orasul de la Sineasca pană in Romanesti.
Acest proiect vizionar si de o frumusete rară putea sa faca din Craiova orasul cu cel mai mare numar de parcuri si gradini din Romania pe cap de locuitor, primarul Romanescu fiind primul primar care la inceputul secolului XX folosea in gandire si in discursurile sale primele noţiuni din ceea ce numim astăzi ecologizare.
Cartierului Belcineanu si balţii Geanoglu le-a fost data alta soartă: bugetul secătuit al primariei nu mai permitea construirea unui al doilea parc la Geanoglu. lnspiratia arhitecturii peisagere romantice franceze şi a parcului Butte Chaumont Paris ramane la Craiova transpusă doar in Parcul Romanescu, nu şi in Parcul Geanoglu.
Constructia acestui parc aproape similar cu parcul Romanescu este amanată, la 1904 primăria fiind aproape in stare de faliment dupa masivele investitii necesare la parcul Romanescu.
Pe o hartă de la 1905, cele doua lacuri apar mult micşorate, urmare a construirii canalului colector Brestei-Popoveni ( ,,Canalul Boldescu”), drenajul unei parti importante din apele lacurilor realizandu-se cu succes.
Bălţile Geanoglu raman insă ce au fost dintotdeauna: raiul berzelor, ratelor si gastelor salbatice. De la casa Vrabiescu, de pe Unirii, prin fundul grădinilor, proprietarii puteau merge cu barca la partide de pescuit sau la vanătoare de raţe. Denumirea hanului ,,la Cocor” ( cladire existentă si azi la intersectia Unirii-Bărnuţiu ) pastrată pană nu de mult in folclorul local, nu desemna altceva decat locul de unde cocorii isi luau zborul spre locurile de cuibarit-parcul Mureşul, vis a vis de Liceul de Artă.
Zona devine un pămant al fagaduinţei, pe malul lacurilor, spre Confecţii, găsim in primii ani ai secolului XX, cele mai mari stane si cel mai infloritor comerţ cu oi care a existat vreodată in Craiova. Numeroase corturi cu şatre inşirate dupa cum da Dumnezeu completau peisajul. Pe vreme ploioasă traversarea cartierului nu se mai făcea pe poteci ci pe scanduri, nămolul, ţanţarii si bolile fiind elementele de bază in Belcineanu.
Ultimul proiect in partea de sud vest a Craiovei ii apartine lui Jean Mihail, cunoscut ca unul din cei mai bogaţi romani, mare filantrop, proprietar al palatului cu acelasi nume, azi, Muzeul de Arta. Există informaţii că spre sfarsitul vieţii, in anii ’30, acesta pusese la punct un mare proiect pentru construirea de locuinţe vizand clasa mijlocie a Craiovei, Mihail aratandu-se dispus sa il si finanţeze.
lmprejurările au facut insă ca acesta sa nu se materializeze, Geanoglu să ramană aşa cum a fost sute de ani; focar al bolilor, plin de peşte si raci si cu escadrile de ţanţari necruţatori gata oricand de atac.
ln anii 30-’40 existau schimbări dar nu foarte mari; apăruse in 1938 stadionul Carol al ll-lea (Tineretului), se contruisera case in Satul Nou (dincolo de canal, mai ales), inmulţindu-se grădinile de zarzavaturi, udate din belşug cu apa din lacuri.
Modificari importante au loc dupa anii ’60-’70, puterea populară stabilind ca Geanoglu să isi dea obstescul sfarsit, pe locul lui apărand stadionul Central, mai tarziu Polivalenta, Liceul de Arta, Parcul Distractiv-Sportiv al copiilor, Spitalul Regional si Fabrica de Confecţii. Multă vreme zgomotul pompelor folosite la desecare avea să se audă pe locul actualului spital.
Lacurile aveau să dispară pentru totdeauna, grădinile de zarzavat de asemenea, Belcineanu fiind şi el un nume desuet. ln dorinţa proletariatului de a boteza cartiere, 1 Mai devine un nume de ansamblu de locuinţe şi la Craiova. Sosise timpul ca vremurile in care berzele şi cocorii dădeau roată oraşului să apună definitiv….
Foto1: Balta Geanoglu (Stadion /Polivalentă) in curs de asanare, in 1967. Pe imagine elementele principale de reper sunt marcate cu text. Fotografia este realizată aproximativ pe locul actualei Săli Polivalente si face parte din ultimul set de imagini in care mai apare această baltă. Sursa foto: Biblioteca Franceză Omnia Craiova.
Foto 2: Marele proiect al Parcului Geanoglu realizat in aprilie 1899 de arhitectul peisagist francez Édouard Redont (imagine parţială/partea estică). Punctele de reper de astăzi apar marcate cu litere boldate.
Nota.
La realizarea acestui articol s-au folosit materiale de la urmatoarele institutii: Biblioteca Franceză Omnia Craiova, SJAN Dolj, Biblioteca Judeteana Alexandru si Aristia Aman Craiova.
De asemenea, s-au folosit date din ,,Dare de seamă către Consiliul Comunal al Craiovei”- Nicolae Romanescu.
Multumim in mod deosebit domnului Dr. Toma Radulescu pentru consultanta la elaborarea articolului!
Foto1: Balta Geanoglu (Stadion /Polivalentă) in curs de asanare, in 1967. Pe imagine elementele principale de reper sunt marcate cu text. Fotografia este realizată aproximativ pe locul actualei Săli Polivalente si face parte din ultimul set de imagini in care mai apare această baltă. Sursa foto: Biblioteca Franceză Omnia Craiova.
Foto 2: Marele proiect al Parcului Geanoglu realizat in aprilie 1899 de arhitectul peisagist francez Édouard Redont (imagine parţială/partea estică). Punctele de reper de astăzi apar marcate cu litere boldate.
Views: 13
