Grupul de inițiativă Craiova Noastră a formulat un punct de vedere care a fost transmis către Primărie, ieri, în penultima zi a dezbaterii.

0
198

Primăria Craiova a lansat în dezbatere publică un Proiect de Hotărâre al Consiliului Local cu privire la reabilitarea fronturilor construite pe Calea București.
Referitor la această intenție, grupul de inițiativă Craiova Noastră a formulat un punct de vedere care a fost transmis către Primărie, ieri, în penultima zi a dezbaterii.

Referitor la „Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Regulamentului Local privind stabilirea categoriilor de intervenții în vederea reabilitării fronturilor construite în zona de acțiune prioritară Calea București”, subsemnatul, Buzatu Dan Horațiu, doresc să exprim următorul punct de vedere, după cum urmează:

 

  1. Înainte de orice altceva, trebuie observat că legislația care se are în vedere de Proiectul de Hotărâre pentru adoptarea Regulamentului Local este insuficientă.

Astfel, în documentul pus la dispoziție de Primărie se face referire la o serie de legi, respectiv:

  • Legea 153 / 2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor. 
  • Legea 185 / 2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.
  • Legea 50 / 1991 privind autorizarea construcțiilor.
  • Legea 10 / 1995 privind calitatea în construcții.

În afara de acestea, consider că mai trebuie avute în vedere cel puțin încă două legi, respectiv: 

  • Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice.
  • Legea 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Prima dintre ele este necesară deoarece zona de oraș ce va fi afectată de eventuala adoptare a Regulamentul Local se suprapune parțial peste Centrul Istoric al Municipiului Craiova, zonă de categorie A inclusă în Lista Monumentelor Istorice la poziția 100 cod DJ-II-a-A-08068.

Cea de a doua lege este la fel de necesară deoarece conține precizări extrem de importante, inclusiv (art.1, alin. 4) obligația autorităților publice de a asigura prin activitatea de urbanism și de amenajare a teritoriului, condițiile de dezvoltare durabilă și respectarea interesului general, precum și (alin. 5) obligația de a asigura indivizilor și colectivităților dreptul de folosire echitabilă, responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului, condiții de locuire adecvate, protejarea identității arhitecturale, etc. Nu în ultimul rând, la art. 13 se precizează că obiectivele activității de urbanism sunt, printre altele, îmbunătățirea condițiilor de viață prin eliminarea disfuncționalităților, locuințe convenabile pentru toți locuitorii, utilizarea eficientă a terenurilor, în acord cu funcțiunile urbanistice adecvate; extinderea controlată a zonelor construite, protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural, etc.

 

  1. Pe de altă parte, problemele care stau la baza Raportului nr. 34376 / 22.02.2021 nu sunt specifice doar zonei Calea București. Aceleași probleme sunt prezente pe majoritatea arterelor importante ale municipiului Craiova. 

Astfel, aspectul neunitar provocat de partere de bloc având alte destinații decât locuința, funcțiuni dintre cele mai diverse, parcaje haotice, amenajări exterioare făcute după ureche, fără proiectarea prealabilă se regăsesc și în continuarea Căii București, pe bv. Titulescu sau pe bv. Decebal, precum și pe alte artere ale orașului, cum ar fi str. H. Coandă, Spaniei, Petre Ispirescu, Brazda lui Novac, etc. De asemenea, aceleași probleme pot fi observate nu doar la parterul blocurilor ci și în zone cu case de locuit, străzile adiacente piețelor fiind un bun exemplu în acest sens. 

Tot cu privire la raportul 34376 / 2021, consider că evaluarea Pieței de Flori ca fiind un exemplu de „investiție de bună calitate” este complet deplasată, deoarece  intersecția Calea București cu str. Horia (pe sensul de mers către centru) este aproape în permanență greu de străbătut din cauza mașinilor oprite la cumpărat flori, în special în perioada premergătoare unor evenimente (începerea școlilor, Ziua Îndrăgostiților, 1 și 8 Martie, Sf. Maria, etc.)

Prin urmare, dacă dorim cu adevărat o creștere a calității arhitectural ambientale a clădirilor, dacă suntem cu adevărat preocupați de punerea în valoare a specificului patrimoniului local, vom avea în vedere ca zonă de acţiune prioritară nu doar Calea București ci toate zonele orașului afectate de evoluția necontrolată a construcțiilor, de amenajării de spații comerciale în locații neconforme, de parcări stabilite fără consultarea specialiștilor în urbanism și trafic. 

Așadar, este nevoie de un Regulament de intervenție pentru întreg municipiul Craiova, doar așa fiind posibilă o integrare armonioasă a tuturor zonelor afectate în ansamblul localității.

De altfel, integrarea armonioasă a tuturor zonelor orașului, indiferent de funcțiuni, trebuie să fie un obiectiv asumat de Primărie și Consiliul Local și nu doar un paragraf de lege. În context, mai trebuie amintit că la nivel guvernamental există o preocupare serioasă pentru adoptarea unui Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, în acest sens fiind deja emisă o Hotărâre de Guvern prin care s-au aprobat o serie de teze prealabile.

Nu este de neglijat nici corelarea eforturilor de reabilitare termică a blocurilor (o altă inițiativă a primăriei) cu reabilitarea estetică a acestora. O abordare comună a celor două aspecte poate conduce la economii importante, atât pentru bugetul local cât și pentru locatarii imobilelor în cauză.

 

III. Referitor la Regulament, formulez următoarele observații:

  • La Cap. I. Dispoziții Generale – reabilitarea zonei trebuie să se refere la toate clădirile aflate pe toate arterele majore ale orașului, nu doar pentru porțiunea Valea Vlăicii – Calea București – Pod CFR.
  • La Cap. II. Zona reglementată – pe lângă precizarea de mai sus trebuie adăugate extrase și din Legea 350 / 2011, respectiv art. 13 din lege.
  • La Cap IV. Cadrul legal, trebuie adăugată și Legea 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice.
  • La Cap. V. Schimbarea destinației spațiilor interioare – trebuie avut în vedere că așa zisele „funcțiuni complementare funcțiunii de locuire” sunt extrem de diverse și păstrarea lor în forma propusă nu va contribui în niciun fel la rezolvarea problemelor invocate în rapoarte ce stau la baza proiectului de hotărâre, ci chiar dimpotrivă.
  • La Cap. VI. Condițiile în care se poate autoriza executarea accesului direct – pentru asigurarea coerenței condițiilor propuse, capitolul va trebui reformulat (eventual împreună cu un arhitect practicant).
  • La Cap. VII. Modul de conformare a fațadei trebuie revizuit Art. 8 alin. 1, cel referitor la tâmplărie. Mai precis, așa cum este formulat acum, se permite folosirea a cel puțin trei feluri de tâmplărie, respectiv: 1) lemn maro, 2) maro imitație de lemn și 3) gri antracit. Această situație, necorelată cu restul fațadei poate conduce tocmai la aspectul neunitar prezentat ca fiind o problemă în Raportul 34376 din 22.02.2021. Ca posibilă soluție, se poate avea în vedere o gândire unitară cu proiectul de reabilitare termică.
  • Cap. VIII. Modul de conformare a mijloacelor de publicitate – este restrictiv deoarece mijloacele de publicitate, așa cum sunt definite de lege, pot fi suporturi publicitare, casete luminoase, ecrane publicitare, etc. Or impunerea unui anumit tip de firmă luminoasă (doar prin litere volumetrice și / sau plăcuțe gravate și nu printr-o casetă luminoasă), contravine Legii nr. 154 / 2017. În ce privește lumina constantă la care se face referire la alin. 1, lit. c), va trebui reglementată și intensitatea luminoasă a respectivei firme, știut fiind că există situații în care acestea sunt deranjante pentru locatari din zonă sau pentru participanți la trafic.
  • Cap. IX. Modul de conformare al treptelor, rampelor și podestelor – recomandăm obligația respectării celei mai importante legi în proiectarea scărilor, respectiv formula lui Blondel: 62 < 2H + L < 64 cm.

De asemenea, atragem atenția că prin art. 15 (folosirea doar a inox-ului pentru parapeți și mâini curente) se instituie o obligație care va contribui la urâțirea unei clădiri, mai ales dacă tâmplăria de fațadă va fi respecta obligația de a fi executată din lemn.

  • Cap. X. Reguli cu privire la utilizarea domeniului public și a parcărilor riverane – atragem atenția că art. 19 și 20 sunt inaplicabile în absența unor reglementări precise privind parcările de reședință. De exemplu, un angajat cu loc de muncă la parterul unui bloc nu poate să știe dacă un loc de parcare aflat în vecinătatea locului de muncă este sau nu este afectat unui locatar din zonă. Soluția poate fi identificarea unui loc de parcare și închirierea lui de către primărie agentului economic.

Nu în ultimul rând, salutăm disponibilitatea Primăriei în a implica Ordinul Arhitecților – Filiala Oltenia, dar sugerăm ca o implicare similară să fie solicitată și din partea Registrului Urbaniștilor din România – Reprezentanța Craiova, inclusiv prin implicarea în Grupul de Lucru prevăzut la art. 25.

Întocmit, 

Dan Horațiu Buzatu

Hits: 0

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.