In OUG pentru modificarea codurilor penale vor baga si AMNISTIA si GRATIEREA! 1
In OUG pentru modificarea codurilor penale vor baga si AMNISTIA si GRATIEREA!

In OUG pentru modificarea codurilor penale vor baga si AMNISTIA si GRATIEREA! Sa nu ne lasam pacaliti! Nu exista alta explicatie pentru prezenta lui Toader la CEx-ul PSD! Declaratiile lor au fost mai mult decat stravezii! Codul de procedura respins de CCR este deja in Parlament si a trecut deja de Senat! Despre ce urgenta mai poate fi vorba?

Comitetul Executiv (CEX) al PSD a decis luni in unanimitate ca Guvernul sa modifice prin ordonanta de urgenta Codurile penale, mai exact acele prevederi declarate constitutionale de catre CCR, potrivit unui anunt facut de premierul Viorica Dancila, cofirmata de Liviu Dragnea si Tudorel Toader.

Intrebata daca a existat o discutie despre adoptarea unei ordonante de modificare a codurilor, premierul a spus: „Da, a existat o astfel de discutie in cadrul CEX. In unanimitate s-a hotarat ca articolele declarate constitutionale sa vedem oportunitatea de a fi promulgate printr-o ordonanta de urgenta.Mai multe detalii in acest sens, pentru ca tine de aspecte de natura juridica, va da ministrul Justitiei”.

Premierul a explicat apoi care este motivatia pentru adoptarea unei ordonante si nu a unui proiect de lege. „Am vazut ca foarte multe legi au durat foarte mult, au fost contestate, trimise la CCR, s-a legiferat mult, dar in ceea ce priveste aplicarea acestor legi termenul a fost cu mult depasit. Am vorbit despre aceasta oportunitate”, a spus Dancila.

Seful Executivului a precizat ca este vorba despre o ordonanta privind modificarea Codurilor penal si de procedura penala.

„Nu pot sa va dau mai multe detalii, pentru ca trebuie sa vedem cum ne incadram in normele legale pentru a putea face acest lucru. Dar in cadrul CExN am hotarat ca ceea ce s-a declarat constitutional sa avem si aceasta posibilitate de a da ordonanta de urgenta. Stim foarte bine ca atunci cand CCR declara un articol, o lege constitutionala ea este obligatorie pentru toata lumea. Deci, pornind de la acest considerent, am avut aceasta discutie”, a explicat premierul.

In ceea ce priveste articolele declarate neconstitutionale, Viorica Dancila a aratat ca acestea „vor veni din nou in Parlament”.

La randul sau, sedul PSD Liviu Dragnea a justificat propunerea de OUG prin faptul ca ”unii colegi au prezentat argumente ca se lungeste foarte mult procesul legislativ si de contestare la CCR a acestor acte normative”.

„Colegii nostri au motivat pentru ca este o istorie care nu se mai termina. Si am zis, pe articolele declarate constitutionale n-am vedea de ce sa nu se dea OUG”, a declarat Dragnea la finalul CExN al PSD.

Si ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a spus ca va incepe analiza codurilor pentru a vedea ce articole pot fi adoptate prin OUG, dar a refuzat sa dea un termen-limita pentru OUG. Toader a refuzat sa spuna care este motivul grabei unei OUG si daca in ordonanta de urgenta vor fi preluate si articolele din proiectul comisiei Iordache care nu au fost atacate la CCR.

Senatul a adoptat azi modificarile la Codul de procedura penala, dupa decizia CCR

Plenul Senatului a adoptat luni, cu 74 voturi “pentru”, 31 “impotriva” si 3 abtineri, modificarile aduse de comisia speciala la Codul de procedura penala, necesare dupa ce Curtea Constitutionala a declarat mai multe articole neconstitutionale. Una dintre modificari se refera la renuntarea la sintagma “indicii temeinice” si revenirea la formularea “suspiciune rezonabila”. O alta modificare elimina posibilitatea ca suspectul sa poata asista la audierea victimei sau martorilor. A fost insa introdusa posibilitatea ca nesemnarea hotararii judecatoresti sa fie motiv pentru contestatie in anulare si ramane motiv de revizuire a hotararii, ceea ce il poate ajuta pe Liviu Dragnea in cazul condamnarii din dosarul Referendumul.

Citeste si :  Raportul lui Tudorel Toader, desfiintat de un fost consilier prezidential! Ministrul Justitiei este facut 'agramat si analfabet functional'

Mai multe prevederi au fost eliminate complet, revenindu-se la forma in vigoare a Codului.

Legea se intoarce pentru un nou raport la comisia speciala pe justitie condusa de deputatul PSD Florin Iordache, apoi va intra in plenul Camerei Deputatilor, for decizional.

Florin Iordache a declarat ca pana la Craciun se intentioneaza adoptarea atat a Codului de procedura penala cat si a Codului Penal, unde se asteapta motivarea CCR.

“Acest raport al Comisiei noastre va ajunge in plenul Senatului saptamana viitoare, iar peste doua saptamani va fi rediscutat in comisie pentru a primi votul final si in Camera Deputatilor. In acelasi timp asteptam si motivarea de la CCR cat mai curand posibil la Codul Penal pentru ca noi ne-am propus pana plecam in vacanta de iarna sa fie adoptat si Codul Penal in concordanta si cu ultima decizie a CCR. Cred ca prin eliminarea tutuor articolelor neconstitutionale, a punerii in acord a tuturor deciziilor Curtii, pentru ca, pana la urma si in Codul Penal si in Codul de Procedura Penala sunt foarte multe articole asupra carora de-a lungul timpului Curtea a constatat fie ca sunt in integralitate neconstitutionale, fie ca sunt neconstitutionale in parte, acestea trebuie puse in conconrdanta astfle incat sa nu mai evem o practica neunitara in instanta, sa nu mai avem oameni intr-o instanta eliberati si in alta instanta condamnati si pana la umra ne dorim o legislatie mai buna”, a declara Iordache, la finalul sedintei.

Dintre modificarile adoptate:

* In loc de “probe din care rezulta indicii temeinice” pentru punerea in miscare a actiunii penale s-a introdus “probe”.

Articolul 15 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Actiunea penala se pune in miscare si se exercita cand exista probe din care sa rezulte ca o anumita persoana a savarsit fapta si nu exista cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea acesteia.”

In forma legii in vigoare:

Actiunea penala se pune in miscare si se exercita cand exista probe din care rezulta presupunerea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea acesteia.

In proiectul declarat neconstitutional:

Actiunea penala se pune in miscare si se exercita cand exista probe din care rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea acesteia.

* S-a eliminat de la art. 61 alin 1 “probe sau indicii temeinice” si s-a revenit la forma in vigoare, adica “suspiciune rezonabila”:

(1) Ori de cate ori exista probe sau indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni, sunt obligate sa intocmeasca un proces-verbal despre imprejurarile constatate – s-a eliminat

* La fel si la art. 77 privind “suspectul”. S-a eliminat:

Art. 77 – Suspectul
Persoana cu privire la care, din probele sau indiciile temeinice existente in cauza, rezulta ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala se numeste suspect”

si s-a revenit la:

Articolul 77 Suspectul
Persoana cu privire la care, din datele si probele existente in cauza, rezulta banuiala rezonabila ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala se numeste suspect.

* S-a eliminat posibilitatea ca suspectul sau inculpatul sa asiste la audierea martorilor sau victimelor. Art. 92 alin. 2 va avea urmatorul cuprins:

“Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace. In cazul in care martorii sau subiectii procesuali considera ca au motive de temere in legatura cu aceste imprejurari pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecatorului statut de persoana amenintata sau protejata, dupa caz, atat in faza de urmarire penala cat si de judecata”.

Citeste si :  Viorica Dancila - intalnire oficiala cu presedintele turc, Recep Tayyip Erdogan

Deputatul USR Stelian Ion a semnalat faptul ca ultima fraza din text este inutila si il face neclar, avand in vedere ca s-a scos posibilitatea care ii viza pe martori sau victime.

* S-a eliminat art. privind distrugerea convorbirilor:

„(4^1) Convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si inregistrate, care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau persoanele care fac obiectul cercetarii ori care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor nu pot fi folosite sau atasate la dosarul de urmarire penala. Acestea se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale cu asigurarea confidentialitatii si pot fi puse la dispozitia celui vizat, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitiva a cauzei, acestea vor fi sterse sau, dupa caz, distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal, daca nu s-a obtinut mandat de interceptare si pentru restul convorbirilor. In cazul in care pe parcursul derularii activitatii de interceptare sau inregistrare a convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor rezulta indiciile savarsirii si ai altor infractiuni, poate fi ceruta completarea mandatului si cu privire la acele infractiuni. Convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si inregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formeaza obiectul cercetarii ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecatorul de drepturi si libertati.

* Alineatul (4) al articolului 162 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(4) Obiectele care nu au legatura cu cauza se restituie persoanei careia ii apartin, in termen de 60 de zile de la data ridicarii, cu exceptia celor care sunt supuse confiscarii, in conditiile legii.” (In forma in vigore nu exista un termen).

* S-a eliminat si articolul care prevedea stergerea definitiva a datelor informatice care nu au legatura cu infractiunea.

“Datele obtinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legatura cu infractiunea pentru care se efectueaza urmarirea penala si pentru care a fost autorizata perchezitia in acea cauza se sterg definitiv din copiile efectuate in baza alin. (9) si nu pot fi folosite in alte cauze penale si pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu exista mandat de perchezitie. In cazul in care, pe parcursul perchezitionarii sistemului de stocare a datelor informatice, se descopera indicii din care rezulta suspiciuni de savarsire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de perchezitie informatica si in legatura cu acele fapte sau persoane.”

* In privinta obiectelor si inscrisurilor, s-a adoptat, la art. 171^1:

”Articolul 171^1 – Obiectele, inscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, in conditiile art. 170 si 171 vor fi folosite ca mijloace de proba numai in cauza in care s-a dispus, prin ordonanta a procurorului sau incheiere a instantei, predarea si respectiv, ridicarea silita a acestora.

In masura in care se constata ca obiectele, inscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, dupa caz, nu au legatura cu cauza in care au fost solicitate, vor fi restituite persoanelor fizice sau juridice din posesia carora au fost ridicate, in termen de maxim 2 luni de la predare, respectiv, ridicare silita.”

* S-a eliminat si: “In caz de achitare, Statul va fi obligat la plata catre inculpat a cheltuielilor judiciare facute de acesta.”

Citeste si :  Dar de nunta pentru Olguta Vasilescu de la Dancila : CONSILIER ONORIFIC PE INFRASTRUCTURA AL PREMIERULUI !

* S-a eliminat si prevederea potrivit careia, daca in termen de un an de la declansarea urmaririi penale cu privire la fapta nu se incepe urmarirea penala impotriva unei persoane, se ajunge la clasarea cauzei:

(Art. 305 alineatul 1^1)”In celelalte situatii, altele decat cele mentionate la alin. (1) organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta. In termen de maxim 1 an de la data inceperii urmaririi penale cu privire la fapta organul de urmarire penala este obligat sa procedeze fie la inceperea urmaririi penale cu privire la persoana, daca sunt indeplinite conditiile legale pentru a dispune aceasta masura, fie la clasarea cauzei”

* In ceea ce priveste redactarea si semnarea hotararii judecatoresti, s-a adoptat:

La articolul 406, alineatele (2) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
(2) Hotararea se redacteaza de unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei in fond si la dezbateri, in termenul prevazut de lege, si se semneaza exclusiv de catre membrii completului si de grefier.
…………………………………………..
(4) In caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecata de a semna hotararea, se va proceda astfel:
a) in cazul hotararii pronuntate la judecarea cauzei in fond, de catre judecator unic, aceasta nu se va putea semna de niciun alt judecator. In caz de incalcare sunt incidente prevederile art. 281 alin. (1) lit. m);
b) in cazul hotararii pronuntate in compunere colegiala, in caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecata de a semna hotararea, aceasta va fi semnata, in locul celui aflat in imposibilitate, de catre presedintele completului. Daca presedintele completului este cel impiedicat a semna, hotararea se semneaza de catre un membru al completului care a participat la solutionarea cauzei in fond si la dezbateri, in ordinea inscrisa pe lista de sedinta, prin culisare;
c) in cazul reglementat la lit. b) nu poate fi suplinita mai mult de o semnatura in cazul completului colegial compus din 3 judecatori, respectiv doua semnaturi, in cazul completului colegial compus din 5 judecatori;
d) impiedicarea mai multor judecatori de a semna decat limita prevazuta la lit. c) face incidente dispozitiile art. 281 alin. (1) lit. m);
e) daca impiedicarea il priveste pe grefierul de seinta, hotararea se semneaza de catre grefierul sef sau de catre un alt grefier desemnat de presedintele instantei.

La articolul 406, dupa alineatul (4), se introduce un nou alineat, alin. (5) cu urmatorul cuprins:
(5) Sunt considerate cazuri de impiedicare: decesul, imposibilitatea exercitarii functiei pe o durata mai mare de 3 luni, pensionarea.

* S-a introdus posibilitatea contestatiei in anulare atunci cand o hotarare nu a fost semnata de judecatorii care au pronuntat-o. (art. 426) Contestatia in anulare pentru motivele prevazute poate fi introdusa oricand.

* Nesemnarea hotararii este motiv si pentru revizuire, asa cum era si in proiectul initial, desi articolul a fost modificat”

La articolul 453 alineatul (1), dupa litera f) se introduce o noua litera, lit. g) cu urmatorul cuprins:
„g) neredactarea si/sau nesemnarea hotararii judecatoresti de judecatorul care a participat la solutionarea cauzei in fond si la dezbateri”.

Lasa un comentariu aici !
Conținutul website-ului Jurnal de Craiova este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către Jurnal de Craiova sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor Jurnal de Craiova, vă rugăm să ne contactați folosind formularul Contact.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.