Interviu cu craioveanca Alina Pesu , Arbitru FIFA : Mi-a fost indeplinit visul de a fi arbitru FIFA, lucru pe care l-am vrut de cand am ales acest drum

0
8

Alina Pesu a acordat un amplu interviu site-ului FRF, in care a vorbit despre cum a trecut de la jucatoare de fotbal, la arbitraj. Alina a dezvaluit cine a avut impactul cel mai mare in indeplinirea visului sau. Va prezintam integral materialul realizat de FRF, cu acordul Comisiei Centrale a Arbitrilor.

“E tanara, talentata si dedicata. A jucat fotbal, iar acum este arbitru. Si nu unul oarecare, ci purtator al ecusonului FIFA! La 30 de ani, Alina Pesu se considera o persoana norocoasa, dar recunoaste ca nu doar sansa a jucat un rol important in viata ei. Profesor de educatie fizica si sport, Alina Pesu face parte din noul val al arbitrajului romanesc.” a spus Adi Dobre , cel care a realizat interviul ..

– Spune-ne cateva cuvinte despre arbitrul Alina Pesu!
– Am 30 de ani, sunt profesoara de educatie fizica si sport si arbitru FIFA din 2018. Am inceput arbitrajul in urma cu 14 ani.

– Ce te-a determinat sa alegi arbitrajul?
– Neavand o echipa de fotbal feminin in Craiova, am decis sa fiu pe terenul de fotbal, dar sub o alta forma, nu ca jucatoare, ci ca arbitru. Un impact puternic l-a avut doamna Fevronia Ion, care mi-a fost profesor de educatie fizica si sport.

– Ai jucat fotbal?
– Da, am jucat 8 ani. Ulterior, dupa ce am decis sa devin arbitru, s-a infiintat si echipa de fotbal Sporting Craiova, echipa a carui capitan am fost inca de la primul meci oficial.

Citeste si :  Fotbal : Pe 28 februarie se va stabili programul jocurilor de baraj pentru promovarea în Liga 3, editia 2018-2019

„Sunt profund recunoscatoare persoanelor care m-au sustinut pe acest drum”
– Care sunt sporturile preferate?
– Nu as putea sa incep decat cu fotbalul. Handbalul si atletismul au fost celelalte doua sporturi pe care le-am mai practicat si ale caror competitii le urmaresc cu placere.

– Ai avut vreun idol, un model, o persoana care te-a motivat in aceasta cariera?
– Dumnezeu mi-a scos in cale persoane care m-au ajutat la timpul potrivit. Sunt profund recunoscatoare persoanelor care m-au sustinut pe acest drum, deoarece ecusonul FIFA nu ar fi existat daca nu aveam oameni care sa ma ajute in dezvoltarea mea si care sa ma sprijine in momentele dificile. Conteaza foarte mult sa vina cineva sa-ti vada meciurile, apoi sa poti face o analiza amanuntita, doar asa putem progresa. Arbitrajul feminin a avut rezultate remarcabile pe plan international, consider ca de la fiecare am ceva de invatat.

– Iti mai amintesti de primul meci la care ai oficiat?
– Imi aduc aminte cu drag de primul meci. A fost intr-o zi de 29 martie 2006, Viitorul Craiova – Scoala de fotbal Costica Donose. A fost o brigada feminina, mult timp am arbitrat in aceeasi formula.

– Fetele sau baietii? Care sunt mai dificil de arbitrat?!
– In fiecare meci apar situatii pe care trebuie sa stim sa le gestionam, nu conteaza categoria la care arbitram.

– Ai avut vreun moment in care sa renunti? Un moment de dezamagire?
– Dezamagirea e un proces firesc, unul care doare si care iti creeaza disconfort, dar e unul firesc. Consider ca aceasta ajuta la dezvoltarea personala, important este cum reactionam in urma dezamagirii. Placerea de a arbitra a fost mai puternica decat orice gand de moment. Renuntarea este definitiva, dar incercarile continue pot fi transformate in succes daca sunt insotite de devotament si de grija.

Citeste si :  Fotbal : Alex Raicea ne-a acordat un interviu chiar de Sfantul Nicolae

– Care e cea mai frumoasa amintire din cariera ta?
– Sunt multe amintiri frumoase, insa daca e de ales una, pot spune ca primul meci international, oficial, este cea mai frumoasa amintire. In momentul in care am pasit pe teren impreuna cu brigada si cu cele doua echipe, am simtit ca sacrificiile pe care le-am facut pana in momentul acela au fost cu adevarat rasplatite. Practic mi-a fost indeplinit visul de a fi arbitru FIFA, lucru pe care l-am vrut de cand am ales acest drum.

– Care a fost cel mai tare meci la care ai oficiat?
– Imi doream mult sa arbitrez o finala a Cupei Romaniei de fotbal feminin, ceea ce s-a intamplat in 2015, Olimpia Cluj – ASA Tg. Mures.

– Ce faci atunci cand nu arbitrezi? Ce pasiuni ai?
– Atunci cand nu arbitrez, ma gandesc ce pot sa fac pentru a progresa in acest domeniu si sa actionez. Exceptand arbitrajul, imi place sa citesc, sa calatoresc, sa am o atitudine pozitiva cu privire la ceea ce ma inconjoara.

– Ce sfaturi le-ai da fetelor care ar dori sa intre in lumea arbitrajului
– Daca le-a trecut prin gand acest lucru, este clar ca sunt cu adevarat pasionate de aceasta activitate. Pot spune ca nicio persoana nu isi depaseste cele mai indraznete asteptari daca nu incepe cu asteptari indraznete.

Citeste si :  Fotbal : Incepe procesul civil Fotbal Club Universitatea Craiova versus FrF,Lpf,Sandu,Dragomir !

– Cum ai trecut peste aceasta perioada?
– A fost o perioada grea pentru toata lumea, dar lucrurile nu sunt bune sau rele in sine, gandirea noastra le face sa fie astfel. Am incercat sa iau partea buna si sa acumulez cat mai multe informatii din diferite domenii. A fost o perioada pentru dezvoltare personala. Pot spune si ca am fost norocoasa deoarece am avut un teren de fotbal in apropierea locuintei si m-am putut antrena aproape zilnic. De asemenea, a fost o buna colaborare intre arbitri, Comisia Centrala a Arbitrilor si UEFA, mereu am fost tinuti activi cu meciuri pe care le-am avut de analizat, faze video, videoconferinte.

– Cum te pregatesti pentru un meci?
– Cu tehnologia pe care o avem acum, lucrurile au devenit mai simple, avem acces la majoritatea meciurilor, deci trebuie studiate echipele. De asemenea, inaintea meciului este necesara sedinta cu brigada de aritri, unde trebuie puse la punct unele aspecte.

– Care sunt obiectivele tale?
– Sa imi mentin starea de sanatate buna si sa muncesc zilnic pentru visurile mele.

Lasa un comentariu aici !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.