Invierea Domnului, numita si sarbatoarea Pastilor, adica ziua in care raul si viclenia vor fi lasate deoparte, imbracand haina adevarului si a bucuriei, este cea mai veche sarbatoare a crestinatatii. Este sarbatoarea care a adus omenirii speranta mantuirii si a vietii vesnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Invierea Domnului este celebrata duminica de ortodocsi, scrie news.ro.
Impreuna cu duminica, sarbatoarea saptamanala a crestinilor, Pastele a fost sarbatorit inca din epoca apostolica.
Paste vine din ebraicul pesah – trecere. Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor este, in primul rand, sarbatoarea Invierii Domnului.
Sarbatoarea Pastelui este considerata sarbatoarea bucuriei date de vestea Invierii Mantuitorului. O veste care, pana la Inaltarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regaseste in salutul „Hristos a inviat!”, la care se raspunde cu „Adevarat a inviat!”.
Slujba de Inviere incepe in jurul orei 23.00, in interiorul lacasurilor de cult. Invierea Mantuitorului este proclamata in afara bisericii pentru ca ea ii priveste pe toti oamenii – credinciosi sau necredinciosi. La miezul noptii, preotul iese din biserica avand lumanarea aprinsa si ii indeamna pe cei prezenti: „Veniti de luati Lumina!”. In multe locuri, Lumina este impartita credinciosilor impreuna cu bucatele de paine stropite cu vin, denumite Paste. Dupa ce lumanarile oamenilor sunt aprinse, alaiul avandu-l in frunte pe preot, dascal si cantareti inconjoara biserica de trei ori, cantand „Hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand, si celor din morminte viata daruindu-le”. Apoi, se intra din nou in biserica, unde continua slujba de Inviere, care dureaza pana in jurul orei 03.00 dimineata.
Credinciosii care au postit in toate cele sapte saptamani se pot impartasi in Noaptea de Inviere. Dupa slujba, este traditia ca preotul sa dezlege bucatele pe care le aduc credinciosii la biserica – oua vopsite, cozonac, pasca sau friptura – si sa le sfinteasca, astfel ca prima masa „de dulce” se ia in biserica.
Una dintre traditiile stravechi de Paste o reprezinta ouale vopsite. Prezenta in crestinism a oualor rosii este una simbolica si reprezinta o alta marturie clara a vechimii acestui mare praznic. In multe dintre mormintele vechi ale crestinilor au fost descoperite si coji de oua si se pare ca acest aliment nu lipsea de la agapele ce se faceau in acele vremuri. In antichitate, in special la egipteni, oul era simbol al lumii si al eternitatii, din moment ce forma lui pare a fi una perfecta si fara inceput.
Pentru iudei, dar si pentru pagani, ouale erau simboluri ale creatiei si ale invierii. Crestinii, inca de la inceput, au legat de ouale rosii simbolismul invierii neamului omenesc prin Mantuitorul Iisus Hristos, dar si pe cel al crearii din nou a lumii, culoarea rosie insemnand sangele Domnului curs pe Cruce. „Oul pascal“ reprezinta, pe de alta parte, simbolul vazut al invierii mortilor, a carei garantie este insasi Invierea cea din morti a Domnului. Din traditia crestina mai stim ca Maria Magdalena s-ar fi infatisat imparatului Tiberiu cu un ou rosu si i-ar fi spus: „Hristos a inviat!“. Exista opinii potrivit carora acest fapt ar fi generat introducerea oualor rosii in cadrul sarbatorii Pastilor.
Un alt obicei de Pasti este acela ca dupa slujba credinciosii sa mearga la cimitir, unde aprind lumanari pe mormintele celor dragi. Tot acolo, se aduc bucate care sunt date de pomana celor sarmani.
Duminica, spre pranz, credinciosii sunt asteptati la biserica pentru slujba cunoscuta ca „A doua Inviere”, la care vor fi citite in 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei dupa Ioan.
In slujba Bisericilor Ortodoxe Orientale (necalcedoniene), serbarea Sfintelor Pasti se bucura de aceeasi cinste ca si in Bisericile Ortodoxe Rasaritene, fiind foarte dezvoltate din punct de vedere liturgic. Din aceasta familie de Biserici, in prima grupa sunt Biserica Ortodoxa din India si Biserica Ortodoxa Siriana din Antiohia, care au acelasi tipic pentru slujba Invierii. In unele din aceste biserici, preotul, cu crucea in mana, insotit de diaconi cu luminari aprinse si cu cadelnite, spune: „Fratilor, va spun o veste noua: Hristos a Inviat din morti si a doborat pe dusmanii Sai la spatele Lui”. Credinciosii raspund: „Noi credem ca adevarat a Inviat”. Acest ritual se rosteste de trei ori, in timp ce suna clopotele.
Biserica Ortodoxa Etiopiana, care face parte din acelasi grup de Biserici necalcedoniene, are de asemenea un ritual dezvoltat in ceea ce priveste sarbatoarea Invierii Domnului. Preotul citeste Evanghelia de la Matei, Marcu si Luca, dupa care, cu o cruce in mana, le spune credinciosilor: „Hristos a Inviat din morti”, iar acestia raspund: „Cu marea putere dumnezeiasca”. In Biserica Ortodoxa Armeana, Sfanta Liturghie incepe in jurul orei 20.00, dupa care are loc procesiunea in timpul careia se canta „Astazi a inviat din morti”. La final, toti oamenii prezenti, incepand cu preotul preot, isi spun unii altora „Hristos a Inviat!”.
De Paste, nimeni nu trebuie sa fie trist sau sa planga, bucuria fiind sentimentul care domina Invierea. Oamenii isi pun haine noi, de culori deschise si pregatesc bucate traditionale – pasca, oua vopsite, cozonac si miel.
Views: 0
