Modelul polonez poate fi aplicat in Romania ca solutie pentru criza accentuata de pe piata muncii. Cea mai recenta rezolutie adoptata marti, 25 iunie, de Comisia pentru Migratie, Refugiati si Persoane Stramutate a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) sugereaza Romaniei si altor state modelul polonez pentru a mentine ritmul cresterii economice, a diminua impactul lipsei fortei de munca si pentru a pastra legatura cu propriii cetateni plecati peste hotare in cautarea unui loc de munca.
Raportul APCE privind migratia muncii a fost realizat in coordonarea deputatului PNL Ionut Stroe, in ultimul an si jumatate.
Ionut Stroe, raportor APCE: „Evolutia oarecum naturala a Romaniei, dupa ce a fost sursa masiva de emigratie, este sa devina tara de destinatie pentru forta de munca. Cu cat acest lucru este inteles mai repede, cu atat mai bine ne vom putea pregati politicile si strategiile si cu atat mai mari vor fi beneficiile pentru Romania. Este necesara o abordare pro-activa. Daca nu luam masuri intr-un timp scurt, riscam sa pierdem cu totul potentialul de crestere economica, in conditiile in care sectorul privat resimte cel mai acut lipsa de angajati. Polonia este deja inaintea noastra cu aproape 2 milioane si jumatate de lucratori rezidenti, veniti din tari precum Ucraina, Rusia, Tadjikistan sau chiar Filipine. Numai in 2018, Polonia a emis aproape 600.000 de permise de munca pentru straini, in timp ce Romania a emis ceva mai putin de 3000.”
Polonia a implementat in ultimii ani un sistem prin care a facilitat lucratorilor extra-comunitari un acces rapid si debirocratizat pe piata muncii. Aceasta a rezolvat o parte din problema unor domenii care s-au ciocnit de problema mai larga a depopularii si lipsei muncitorilor calificati. In acelasi timp, Polonia a implementat programe pro-active prin care a incurajat legaturile cu propria diaspora din vestul Europei, programe care ar putea folosi ca model de succes si in cazul Romaniei.
Ionut Stroe, raport APCE, deputat PNL: „Nu exista un glont de argint aici, prin care sa se rezolve deodata toate problemele. Este nevoie de actiune concertata generala. In Raport am aratat ca tarile de origine a migratiei, precum Romania, pot face mai mult pentru a utiliza experienta si aptitudinile celor plecati la munca, nu doar resursele lor financiare. Intre directiile recomandate mai multor tari se afla imbunatatirea climatului pentru afaceri si a celui social, in general, precum si reducerea coruptiei.”
Luand in considerare date ONU, Raportul afirma ca din punct de vedere demografic „Europa ar putea sa beneficieze din migratia muncii, care ar putea dupa un timp sa ajute la inversarea trendului de imbatranire a populatiei”.
Rezolutia finala vorbeste si despre nevoia urgentei actiunii in statele de origine, precum Romania, in a sprijini familiile unde unul dintre parinti este plecat sau unde copiii sunt lasati singuri, in grija altor rude. Statele sunt incurajate sa creeze sisteme de sprijin, prin consiliere psihologica, integrare in scoala sau asistenta directa pentru copiii fara ajutor.
Raportul calculeaza un numar de 11 milioane de migranti, in ultimii ani, doar din cele 4 tari studiate in adancime: Ucraina, Polonia, Romania si Moldova.
Rezolutia finala identifica atat efecte pozitive, cat si negative ale migratiei fortei de munca si cere „actiuni concertate” pentru a reduce impactul negativ, atat in tarile de origine, cat si in cele de destinatie. Intre beneficiile migratiei muncii sunt punctate: remitentele (sumele de bani periodice) catre familiile din tara de origine care contribuie la economia locala, reducerea somajului in tara de origine si, astfel, reducerea unor tensiuni sociale, obtinerea unor noi aptitudini de catre angajatii care pot reveni in tara si aduc astfel beneficii multiplicatoare economiei.
Intre efectele negative sunt enumerate: scaderea generala a populatiei, familiile care sunt descompletate si copiii abandonati, schimbarea structurii sociale prin imbatranirea populatiei si destabilizarea sistemelor sociale (mai putini contributori – mai multi beneficiari), scaderea fortei de munca ce detine calificari (exodul de creiere).
Integrarea sociala a migrantilor prin orice masuri, recunoasterea calificarilor, bazele de date cu oportunitatile de munca, eliminarea sau scaderea barierelor pentru muncitorii sezonieri sau armonizarea procedurilor pentru transferul fortei de munca sunt cateva solutii recomandate, in Rezolutia finala, statelor de destinatie, pentru a culege cele mai bune rezultate ale fenomenului migratiei fortei de munca.
Ionut Stroe, deputat PNL, membru in Delegatia Parlamentului Romaniei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei
Views: 0