Despre scandalurile care au desfigurat în ultimii patru ani imaginea Filarmonicii ”Oltenia” am scris de multe ori. Și nu doar eu. Reputația culturală a instituției respectate cândva s-a dizolvat ca prin ”farmec”, dacă stăm să ne gândim că în 2017 conducerea Filarmonicii craiovene i-a fost încredințată (de către cine, oare?) anonimului (deloc banal) Gabriel Zamfir.
De ce anonim și de ce nu banal? Un anonim se definește printr-o mediocritate cuminte, convențională, așezată, de tip conformist. Însă anonimul Gabriel Zamfir, ales fără niciun dubiu valoric manager al Filarmonicii ”Oltenia”, a convins pe deplin opinia publică de faptul că dânsul posedă calități intelectuale, estetice, morale și, mai cu seamă, manageriale, cu totul de excepție. Dacă la început de drum managerial tânărul anonim Gabriel Zamfir promitea autorității tutelare o mediocritate comportamentală confortabilă, la foarte scurt timp după înălțarea în jilț proaspătul câștigător al concursului-simulacru de proiecte de management începe să-și etaleze preaplinul personalității debordante, uluind autoritățile locale cu un soi de ”perspicacitate” spontană care l-a ajutat de fiecare dată ”să se descurce” și ”să iasă basma curată”, ”pe barba” lui, cam din toate încurcăturile, obstacolele și vitregiile inerente eroicului său destin de ”lider” suprem al Filarmonicii din Bănie.
Și ce dacă ”latră câinii” din presă? Și ce dacă s-au mai supărat reprezentanții PMC și s-au revoltat unii consilieri locali când au luat cunoștință de exploziile de primitivism comportamental, de ”mânărelile” privind angajarea și promovarea unor persoane fără respectarea niciunui criteriu sau standard minimal de performanță profesională? Și ce dacă instituția de cultură adăpostește neaveniți și incompetenți răsplătiți generos cu posturi de conducere foarte bine remunerate (i. e. Șef Servciu Juridic, Resurse Umane și Achiziții Publice; Șef Serviciu Organizare și Promovare Evenimente Culturale), în schimbul fidelității, slugărniciei și ”atașamentului” necondiționate? Să recapitulăm și strania coincidență relatată într-un articol mai vechi că între cele două șefe ale serviciilor menționate cu salarii egale există o nevinovată relație de ”armonizare” a raporturilor instituționale ierarhice de prototipul influent nașă – fină, de largă răspândire cam prin toate instituțiile publice din România?
Dar să-i lăsăm deocamdată pe șefii de la Filarmonica ”Oltenia” să se odihnească în tihnă pe scăunelele căldicele de prin birouri, unde privesc în gol pereții sau monitoarele elegante care tronează maiestuos pe măsuțele ”de lucru”, unde mai trag cu ochiu’ curios la cine și cui ”dă cu like-ul pe Facebook”, unde evident că ”agenda de lucru” se transpune în online-ul aducător de revelații mondene, unde… e bine, frate, e tare bine, e cald, și nici nu trebuie să fii performant, unde, culmea!!! De ce să consumi curentul acasă, când poți să navighezi pe valurile internetului gratis de la serviciu, doar facturile le achită ordonatorul principal de credite, nu-i așa? Că și de aceea PMC ”dă buget” la Filarmonică, plătește inclusiv notele de plată ale instituției pentru căldură, electricitate, internet… adică Facebook și chat, mult, mult chat.
Știți ce salarii de bază înhață lunar din bani publici acești șefi?
A se consulta documentul anexat la finalul articolului, Lista funcțiilor la Filarmonica ”Oltenia” la data de 31.03.2021.
În timp ce șefii de la Filarmonica ”Oltenia” își savurează delicioasele acadele salariale virate lună de lună în conturi și se relaxează prin birouri sau acasă (izolarea din pandemie le-a facilitat un confort nesperat), realitatea socio-economică ne transmite tuturor semnale nu tocmai cu iz festiv. Bugetul PMC anunțat pentru 2021 nu este tocmai cornul abundenței, iar pentru Filarmonica ”Oltenia” acesta nu pare îndestulător pentru a le asigura angajaților salariile.
Sursa:
https://eprim.ro/portal/craiova/stiri.nsf/All/9B7C903A87D3B0A2C22586A20046177F?OpenDo cument
Într-adevăr, suma de 11,613.00 mii lei reprezintă un ”afront” impardonabil din partea PMC, cum își permite ordonatorul principal de credite să nu asigure nici măcar salariile pentru angajații de valoare extraordinară ai Filarmonicii ”Oltenia”, recunoscuți și apreciați pe plan internațional datorită contribuției de excepție aduse din 2017 și până în prezent la dezvoltarea culturii muzicale a orașului, a întregii țări? Cum își permite PMC să nu asigure cheltuielile cu salariile pentru angajații Filarmonicii ”Oltenia” care, din 2017, să revizuim puțin:
1) Nu au realizat niciun eveniment artistic memorabil, cu un program consistent din repertoriul național și universal standard de concert (lucrări simfonice, vocal-simfonice, concertante din creația unor compozitori precum H. Berlioz, R. Wagner, Cl. Debussy, M. Ravel, G. Mahler, A. Bruckner, R. Strauss, J. Sibelius, S. Rahmaninov, D. Șostakovici, I. Stravinski, G. Enescu, B. Bartók), într-o interpretare artistică de excepție, care să fie valorificat spre comercializare ca înregistrare live sau de studio sub forma de CD sau DVD și care să beneficieze de recenzii decente în presa de specialitate din Europa. Deși dispune de resursa artistică și logistică necesară, palmaresul public de înregistrări audio-video al Filarmonicii ”Oltenia” se limitează la câteva redări rudimentare, ce denotă o lipsă crasă de profesionalism, pe conturile Facebook și Youtube (acesta din urmă s-a ivit ”datorită” restricțiilor impuse în perioada pandemiei de COVID-19). Chiar așa, la ce repertorii de concert utilizează frecvent Filarmonica CONTRAFAGOTUL MODEL 1369 OSCAR ADLER & CO și CLARINETUL BAS Bb BUFFET CRAMPON PRESTIGE, două dintre cele patru instrumente costisitoare, achiziționate în 2019 pe bani europeni, profitând de Proiectul ROBG 578 “Calatorind pe note muzicale – popularizarea patrimoniului natural, a resurselor si a patrimoniului cultural din regiunea transfrontaliera” eMS 578? Am relatat mai pe larg acest subiect cu câteva luni în urmă:
2) Filarmonica ”Oltenia” este singura insituție de profil, reprezentativă pe plan regional, care NU a mai participat la Festivalul Internațional ”George Enescu”, de când amatorul de folclor Gabriel Zamfir a preluat conducerea instituției de cultură craiovene. Nici măcar nu s-a mimat intenția de participare, nu s-a organizat și nici nu s-a găzduit vreo manifestare artistică în cadrul festivalului
în timpul managementului lui Gabriel Zamfir, al cărui parcurs profesional înainte de ”a da lovitura” la Filarmonică este mai mult decât (i)relevant din perspectiva raportării la noțiunile de cultură și de filarmonică, după cum rezultă din CV-ul acestuia:
– ”Iunie 2005-Octombrie 2006, Director Regional – Diani Consulting S.R.L.– Dealer Zapp – Decembrie 2006-Iunie 2009, Director General – M.G. Mobile S.R.L. – Dealer Zapp – Martie 2007 – Prezent, Director General – M.G. Invest Consulting S.R.L.(Broker Asigurări, Organizator Spectacole, Impresariat Artistic)
– Octombrie 2007 – Prezent, Asist. Univ. Dr. – Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, Departamentul de Arte
– Septembrie 2008 – Aprilie 2015, Arhidiacon Onorific – Patriarhia Română, Mitropolia Olteniei, Arhiepiscopia Craiovei”
3) Referitor la audiența Filarmonicii ”Oltenia”, aceasta este foarte slabă, inconstantă: instituția nu a reușit să atragă un număr rezonabil de beneficiari plătitori de bilete în anii 2018 – 2020, în raport cu valoarea foarte mare a subvențiilor alocate de Primăria Municipiului Craiova de la bugetul local (cf. datelor prezentate în Raportul de activitate final al Filarmonicii ”Oltenia”, https://www.primariacraiova.ro/ro/posturi-publice-vacante-1/rezultat-evaluare-finala-a managementului-la-filarmonicaquotolteniaquot-craiova.html); Exemple concludente de irosire a fondurilor publice sunt cele două spectacole desfășurate la Sala Polivalentă din Craiova în anul 2018 (”Maria Tănase Symphonic”) și în 2019 (”Domingo Jr. & Friends”), care au înregistrat pierderi financiare foarte mari:
Surse media:
https://www.jurnalulolteniei.ro/2019/06/03/concert-de-3-miliarde-lei-pentru-laude-pe-facebook/ https://cvlpress.ro/10.06.2019/gabriel-zamfir-un-management-scandalos-la-filarmonica-oltenia/
4) Dar să vedem ce venituri proprii a obținut Filarmonica ”Oltenia” din activitatea de bază în anii 2017, 2018 și 2019, înainte de pandemia de COVID-19, când publicul spectator putea să participle neîngrădit la concertele oferite de instituție, cumpărând abonamente și bilete:
Pornim de la premisa bunei-credințe și a veridicității acestor date, așa cum sunt publicate acestea pe site-ul PMC, în noul proiect de management (pag. 33-35) al lui Gabriel Zamfir pentru Filarmonica ”Oltenia”, în baza căruia a obținut un nou mandat în 2020.
Sursa:
5) Conform aceluiași document oficial (pag. 18), aflăm că personalul instituției este distribuit astfel:
Constatăm că la 158 de posturi de execuție prevăzute în 2019 la compartimentul artistic există 37 de posturi administrative, adică câte 1 angajat de la administrativ la 4 posturi de muzicieni, proporție de neconeput în instituțiile filarmonice de dimensiuni similare cu cea a Filarmonicii ”Oltenia”.
Cât despre cele 9 posturi de conducere, unele dintre acestea nu reflectă necesitățile reale, juste ale instituției (Șef Serviciu Juridic, Resurse Umane și Achiziții Publice; Șef Serviciu Organizare și Promovare Evenimente Culurale; Șef Serviciu Administrativ; Șef Secție Orchestră, Șef Secție Cor, Șef Birou Coordonare Artistică). Acestea reprezintă doar o recompensă sponsorizată anual de la bugetul local și alocată acestor șefi pentru slugărnicia sau ajutorul acordate managerului în desăvârșirea ”viziunii” lui strategice.
Spre comparare, a se analiza organigramele Filarmonicilor ”Banatul” Timișoara, ”Transilvania” Cluj-Napoca și ”Moldova” Iași, cele trei instituții de profil având o structură similară cu cea a Filarmonicii ”Oltenia”:
https://www.filarmonicabanatul.ro/index.php/organigrama
https://filarmonicatransilvania.ro/despre/echipa/
https://www.filarmonicais.ro/index.php/ro/despre-noi/filarmonica-azi
Ca și cum ar reprezenta un brand artistic ilustru, Filarmonica din Craiova pretinde că are nevoie să-și grupeze personalul administrativ pe servicii, inducând pseudopercepția unui volum de muncă extraordinar, de o importanță capitală, vitală chiar pentru comunitate. I-am sugera domnului manager, de ce nu, să propună încadrarea personalului pe divizii: la o așa mare companie precum Filarmonica, presupunem că șefii de servicii sunt demult excedați de sarcini;
6) Vizibilitatea scăzută a activităţilor instituţiei în comunitate, ca urmare a precarității acţiunilor de publicitate şi PR (expunerea în media tradiţionale şi mediile online prin neutilizarea justă a resurselor de promovare via website – cu un design pur schematic, static, acesta nu conţine informaţii actualizate (programul de concerte, componența orchestrei, corului) și nici nu cuprinde o secțiune dedicată arhivei digitale de concerte sau alte referințe audio-video. Cel mai mult frapează absența versunii (măcar) în limba engleză a programelor de concert, ceea ce este inadmisibil pentru o instituție publică europeană modernă de concerte. Reţelele de socializare Facebook, Instagram sunt utilizate pentru postarea unor conținuturi irelevante (aniversările zilelor de naștere ale tuturor angajaților), arhiva fotografică se caracterizează prin calitatea extrem de slabă, denotă diletantism și atitudini provinciale, iar conținuturile de promovare sunt banale, adesea infantile, abundente în platitudini și reproduceri de informații din diverse publicații ”de masă, de popularizare”, în detrimentul articolelor de specialitate de referință internațională;
7) Calitatea discutabilă, adesea substandard, a nivelului interpretării artistice în perioada 2018 – 2020, a compromis reputația orchestrei, ceea ce s-a reflectat în mod negativ în dezamăgirea publicului și absența din ce în ce mai pronunțată a acestuia de la concertele desfășurate în sala proprie sau în spații neconvenționale open stage;
8) Incapacitatea conducerii instituției de a se adapta prompt, de a coordona un program coerent, cu repertorii relevante de concerte, conform rigorilor de distanțare fizică impuse pe perioada stării de alertă cauzate de pandemia de COVID-19. Deși repertoriul muzicii de cameră este suficient de variat și interesant atât pentru orchestra de coarde, cât și pentru ansamblul de suflători, abordările repertoriale ale instituției sunt extrem de limitate și stereotipe (s-au perpetuat îndelung uzitatele clișee, gen ”Bijuterii muzicale”, ”Pagini muzicale de mare popularitate”, ”Anotimpurile” de Vivaldi). Lucrări camerale complexe, pretențioase din punctul de vedere al dificultății tehnice și interpretative din creația unor compozitori precum B. Britten, A. Copland, C. Nielsen, M. Ravel, S. Prokofiev, R. Strauss, alături de creații de referință din perioada Barocului muzical nu s-au regăsit în oferta de concerte estivale a Filarmonicii ”Oltenia” (anul 2020). Din aceste considerente, scăderea audienței și reducerea numărului de spectatori nu sunt cauzate atât de restricțiile sanitare și sociale din perioada COVID-19, cât mai ales de lipsa justificată a interesului publicului pentru programele de concerte ale instituției – superficiale, cu tentă de divertisment facil, nivelul submediocru al interpretării.
Spre edificare, pagina https://www.youtube.com/channel/UC_oXc_bFNAp3l4Qa-y7I-8A pune la dispoziția persoanelor interesate de produsele activității artistice a Filarmonicii ”Oltenia” o succesiune de mostre audio-video descurajante, deprimante, nefiind nevoie de o ureche prea fină și de un ochi prea format pentru a ”remarca” derapajele muzicienilor în materie de intonație, spre a nu mai vorbi de imunitatea de turmă a acestora la nuanțe și rafinament stilistic. ”Impresionează” prin sunetele false anumite partide, spre exemplu partida de corn. Concertele simfonice postate de reprezentanții Filarmonicii ”Oltenia” pe contul youtube al instituției validează, fără niciun efort de editare și optimizare digitală, amatorismul, superficialitatea și atestă de fapt nivelul artistic submediocru al acestei orchestre. Sunt, evident, câteva excepții, dar acestea se datorează în exclusivitate meritelor artistice ale unor dirijori (Tiberiu Soare) sau soliști (violonceliștii Mircea Marian, Ștefan Cazacu, foarte tânărul violonist Cătălin Advahov).
Două concerte postate pe youtube sunt de-a dreptul grotești, le-am aprecia dacă s-ar fi intitulat oficial parodii, însă realitatea sonoră brută ne convinge de faptul că doar atât s-a putut: Concertul
dedicat Zilei Culturii Naționale și Concertul de Anul Nou. Amare experiențe sonore, despre care orice comentariu s-ar dovedi de prisos.
Ar mai fi ceva de subliniat la capitolul prezență artistică pe scena de concert: prestanța, sobrietatea și demnitatea statutului muzicianului se comunică atitudinal printr-un anumit cod semantic al posturii, al gesturilor și al vestimentației. Concertul de Anul Nou ne-a oferit vizual spectacolul excentric al unei parade de sorcove țipătoare înfoiate pe scaune. Mai ales că nu vorbim aici despre performanțe și prezențe artistice de excepție gen Yuja Wang, Khatia Buniatishvili sau Lola Astanova, diferența este astronomică.
Dar ce au făcut artiștii noștri filarmoniști anul trecut în pandemie, în perioada stării de urgență? Cu ce realizări epocale se mândresc? Ce virtuți artistice magistrale ne-au expus?
Răspunsul convingător îl aflăm la rubrica ”Minutul de muzică”, o veritabilă arhivă de exhibiții ridicole, care frivează vulgaritatea în unele secvențe. Am căutat și am găsit nenumărate postări ale unor soliști sau artiști instrumentiști de la alte filarmonici din țară sub diverse formule interpretative (solo sau mici ansambluri camerale) și oricât de stângace și nereușite ar fi, niciuna nu se compară cu ”virtuozitatea” caraghioaselor capturi audio-video ale unor instrumentiști din orchestra Filarmonicii ”Oltenia”. Nici unii membri ai corului nu fac dovada unei evoluții vocale la standardele profesionale ale unui cor academic, dar… Este puțin spus neseriozitate și indolență. Este vorba despre subminarea propriului statut de muzician profesionist cu pretenții să fie recunoscut și prețuit ca atare.
Arhiva ”Minutul de muzică” pe care am salvat-o pentru posteritate se poate accesa urmărind secțiunea video a contului Facebook al Filarmonicii ”Oltenia”:
https://www.facebook.com/pg/filarmonicaolteniacraiova/videos/
Pare că artiștii se joacă și cântă în glumă, dar aceiași artiști devin extrem de iritați și de vocali când este vorba despre diminuarea salariilor ca urmare a restrângerilor bugetare / anul 2021.
Este adevărat că Primăria Craiova a alocat subvenţii bugetare generoase Filarmonicii ”Oltenia” în perioada 2013 – 2020, fără însă a evalua riguros și calitatea rezultatelor, eficiența și rentabilitatea activității Filarmonicii ”Oltenia”. Deși sunt clar specificate în OUG 189/2008, criteriile și indicatorii de performanță managerială au fost ignorate de administrația locală cu precădere în perioada 2017 – 2020.
Cheltuielile financiare anuale ale instituţiei cu salariile (secțiunea de funcționare) sunt foarte ridicate în raport cu veniturile şi nivelul performanței artistice (mediu spre submediocru). Este adevărat că educaţia, arta şi cultura reprezintă investiţii pe termen lung, fără a se putea “măsura” şi “cuantifica” valoarea lor imediată, dar acest lucru nu justifică cheltuirea fără discernământ, irațională, a banului public, mai ales când valoarea rezultatelor artistice este invers proporțională cu valoarea financiară investită.
Obișnuită în toți acești ani de administrația locală asistențială să se lăfăie într-un buget paradisiac, conducerea Filarmonicii „Oltenia” nu a mimat o minimă preocupare pentru identificarea surselor de finanțare necesare dezvoltării digitale şi implementării noilor tehnologii în domeniul ingineriei acustice (necesare modernizării sălii de concert la standarde internaţionale). Cu banii irosiți pe spectacole kisch și pe onorariile dirijorilor și soliștilor favorizați de dinastia Zamfir, s-ar fi putut achiziţiona servicii profesionale în vederea realizării online a componentei distincte Digital Concert Hall, condiție elementară pentru promovarea activității artistice la standardele actuale moderne (a se analiza, ca referință etalon, The Berliner Philharmoniker’s Digital Concert Hall,
https://www.digitalconcerthall.com/en/home).
Și atunci, da, ne justificăm pretențiile clamând salarii mari pentru rezultate artistice admirabile sau măcar normale, de nivel mediu, astfel încât comunitatea să simtă că are nevoie stringentă de serviciile și oferta culturală ale unei orchestre filarmonice și ale unui ansamblu coral profesioniste.
Dar când conducerea Filarmonicii este preocupată exclusiv de garantarea pe durată nedeterminată a unor cheltuieli salariale enorme în raport cu valoarea rezultatelor artistice, atunci da, apar multe semne de întrebare:
Se află Filarmonica ”Oltenia” în slujba comunității craiovene sau comunitatea craioveană se află în slujba salariaților Filarmonicii ”Oltenia”?
Bugetul de anul acesta, oricât de sumbru se anunță, nu este nimic altceva decât expresia realității economice a României. Să ne amintim de ce ravagii culturale a produs pandemia de COVID-19 în vest-Europa și în S.U.A? Orchestre de primă linie au fost sacrificate, salariile muzicienilor au fost suspendate, unii dintre ei având cariere artistice relevante au fost nevoiți să se reorienteze profesional, spre exemplu:
În acest context defavorabil general, angajații Filarmonicii ”Oltenia” se simt lezați că au intrat în șomaj tehnic.
Cu câteva rare excepții în perioada 2018 – 2020, sala de concerte a Filarmonicii ”Oltenia” arareori a depățit un grad de ocupare de peste 30% a locurilor. Nu trebuia să vină pandemia să ne arunce adevărul în față cu forța.
Pe toți revoltații de diminuarea alocației bugetare pentru Filarmonica ”Oltenia” i-aș invita să asculte și să privească conținuturile audio-video de la ”Minutul de Muzică” și de pe contul youtube pe care le-am menționat anterior.
O autoevaluare mai obiectivă, mai onestă, mai corectă și mai realistă a performanțelor atinse de această instituție în ultimii trei ani nu există, astfel încât pentru orice eventuală evaluare externă a personalului artistic probele de valoare etalate fără inhibiții pe Facebook și pe contul youtube constituie un material didactic și un test de diagnoză suficient de fidel. Și, mai ales, absolut necesar spre a reașeza instituția pe un făgaș normal în viitor.
Cutremurul a pornit și pandemia ne obligă să facem selecții atât necesare, cât mai ales juste.
În acest sens, și Primăria Craiova ar putea analiza oportunitatea unor restructurări de posturi în cazul Filarmonicii ”Oltenia”, așa cum procedează administrația municipiului Arad:
Cât despre managerul Filarmonicii Arad, există similitudini izbitoare cu managerul Filarmonicii ”Oltenia” în materie de ”viziune”:
Nu întîmplător managerii Gabriel Zamfir și Doru Orban și-au evaluat și apreciat reciproc performanțele.
Prietenii se cunosc și se recunosc la (mare) nevoie!
https://www.aradon.ro/aradon-stirile-judetului-arad/doru-orban-manager-de-nota-9-50-1268060/
În concluzie, joaca de-a managementul cu bani publici pe seama contribuabililor trebuie să înceteze la Filarmonica ”Oltenia”, însă acest lucru depinde în exclusivitate de curajul autorității tutelare.
Nu mai puțin, această situație este un test de maturitate civică al întregii societăți.
Lista Functiilor 2021 03 by Jurnalde Craiova on Scribd
Views: 0
In loc sa jigniți periodic filarmonica Oltenia pe subiecte de nimic,mai bine ați învață ce e aia muzica și v-ați găsi niște reportaje mai utile in viitor!
Nu jignim pe nimeni .. Stim ce este muzica si cat de slaba este calitatea .. Nu vorbim .. aiurea si fara motiv ..