Klaus Iohannis cere referendum pentru legea amnistiei si gratierii

0
70
Klaus Iohannis cere referendum pentru legea amnistiei si gratierii 1
Klaus Iohannis – Presedintele Romaniei

Într-o declaraţie dură făcută la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a cerut referendumul pentru legea amnistiei şi a graţierii: “Românii vor putea spune dacă sunt de acord cu aministia şi graţierea”.

Klaus Iohannis spune că politicienii dau lovituri de stat şi spune că poporul trebuie să decidă ce vrea.

“Îmi doresc o naţiune condusă de politicieni integrii”.

”Această temă (a graţierii, n.r.) în mod nefericit a devenit o temă naţională, este evident că există un larg interes pentru această temă a schimbării Codurilor penale şi a graţierii şi dacă aşa este, atunci voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea să spună dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu”, a spus el.

Klaus Iohannis a subliniat că graţierea şi modificarea legilor privind justiţia nu s-au regăsit în programul de guvernare al PSD.

”Şi atunci, dacă guvernanţii au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular pe această temă. Aparent, vorbim despre chestiuni legate de justiţie, aparent vorbim despre ordonanţe de urgenţă pe teme concrete. În realitate, dragi români, vorbim despre ce naţiune vrem să fim. Vrem să fim o naţiune puternică, un stat de drept, sau vrem să fim o naţiune aşa şi aşa, cu un stat de drept care poate fi înmuiat şi discutat”, a concluzionat Iohannis.

”Vrem să fim o naţiune care seamănă cu generaţia care a făcut Mica Unire sau vrem să fim o naţiune care nu îndrăzneşte să ridice vocea? Vrem să fim o naţiune între celelalte naţiuni aşa cum sunt naţiunile europene sau vrem să fim o naţiune care nu îndrăzneşte să ridice vocea în corul naţiunilor europene? Aşadar, dragii mei, trebuie să ne hotărâm ce fel de naţiune suntem, ce fel de naţiune vrem să fim. Eu îmi doresc o naţiune puternică. Eu îmi doresc o naţiune de oameni mândri şi liberi. Românii sunt mândri şi liberi şi îmi doresc o naţiune condusă de politicieni integri, îmi doresc o naţiune condusă de politicieni competenţi!”, a adăugat Klaus Iohannis.

Citeste si :  KLAUS IOHANNIS NU INTRA IN CURSA PENTRU PRESEDINTIA CONSILIULUI EUROPEAN : Vreau sa raman presedintele Romaniei

Klaus Iohannis a accentuat că pentru a atinge acest obiectiv niciun preţ nu este prea mare pentru el, aluzie la ameninţările cu suspendarea sau acuzarea de înaltă trădare.

”Orice altceva pentru mine este prea puţin, iar pentru a obţine acest lucru, pentru a atinge acest obiectiv, pentru mine niciun preţ nu este prea mare. La mulţi ani!”, a încheiat Iohannis discursul susţinut în cadrul evenimentului ”Locuri şi sunete ale Micii Uniri. Cotrocenii secolelor XVIII – XIX. De la mănăstirea Cantacuzină, la reşedinţa domnească a lui Alexandru Ioan Cuza”.

Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat luni că politicienii PSD-ALDE vor să dea lovitura de graţie statului de drept, acuzând cetăţenii că dau o lovitură de stat şi participă la o mineriadă, afirmaţie a liderului PSD, Liviu Dragnea, pe care a calificat-o drept o ”aberaţie”.

”În aceste zile, mai ales ieri, au avut loc proteste. Oameni indignaţi au ieşit în stradă să protesteze împotriva acestor încercări de a modifica prin Ordonanţă de Urgenţă legislaţia penală. Am auzit fel şi fel de aberaţii. Imediat ce au ieşit oamenii în stradă, activişti şi agitatori au fugit la televiziunile obedintele să explice poporului că este o nouă mineriadă, auzi aberaţie, că este o lovitură de stat. Cetăţenii să dea lovitură de stat! Nu, politicienii dau lovitura de stat, dar nu că dau lovitura de stat, dau lovitura de graţie statului de drept din România!”, a spus Klaus Iohannis.

Şeful statului a făcut o comparaţie între clasa politică care a înfăptuit Mica Unire şi cea de acum.

Articolul continua dupa recomandari

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

”Ce generaţie de politicieni am avut atunci, după Mica Unire, oameni care au avut curajul să spună lucrurilor pe nume, ce politicieni avem astăzi! O coaliţie aleasă să conducă România spre dezvoltare se ocupă de modificarea Codului penal, se ocupă în mod paradoxal exact de ameliorarea Codului penal într-un sens cel puţin discutabil, micşorarea amenzilor pentru abuz în serviciu. Ce diferenţă, ce clasă politică am avut şi unde am ajuns!”, a exclamat el.

Citeste si :  Referendumul se poate repeta - anuntul facut de un deputat PSD

Şeful statului a arătat că PSD şi cu ”satelitul său ALDE” au promis bunăstare, dar ”s-au apucat să umble la legislaţia penală pentru a-şi curăţa dosarele lor, ale colegilor de partid sau ale celor care i-au susţinut în campanie”.

”Asta i-a dus pe oameni în stradă, dragii mei! Una a fost promisă, alta a fost începută. De aici indignarea românilor. Nu vrea nimeni să dea lovitură de stat, nici nu vrea să răstoarne regimul.
Iar Guvernul? Ce contează Guvernul? Acest guvern doar nu-şi imaginează că a ieşit cineva în stradă pentru acest guvern. Oamenii au ieşit să-şi spună indignarea şi guvernanţii ar face bine să ia seamă. Poate totuşi, cu această ocazie, a Micii Uniri, îşi amintesc că românii sunt un neam mândru, românii au dreptul la o clasă politică pe măsură”, a concluzionat şeful statului.

Potrivit legii, preşedintele trebuie să consulte Parlamentul care are termen 20 de zile calendaristice să prezinte un punct de vedere asupra referendumului iniţiat de acesta. În cazul în care legislativul nu răspunde, preşedintele poate emite decretul de organizare a referendumului.

Potrivit Legii 3 din anul 2000 actualizată, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.

Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de preşedinte urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitare.

Legea prevede ca în cazul în care Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere, şeful statului poate emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului. Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc prin decret al preşedintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei referendumului naţional se face prin Monitorul Oficial al României, Partea I, şi prin presă, radio şi televiziune.

Citeste si :  Klaus Iohannis a convocat CSAT pe 4 septembrie, la ora 13.00, pe rectificarea bugetara

Participantul la referendum îşi va exprima voinţa în mod individual, într-o cabină închisă, aplicând ştampila ”Votat” numai în unul dintre cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale. După ce a votat, participantul la referendum va îndoi buletinul de vot, astfel ca pagina albă, care poartă ştampila de control, să rămână în afară, după care îl va introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Cetăţeanul care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să îşi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate.

Pentru persoanele netransportabile din cauza de boala sau invaliditate, la cererea celor aflaţi în aceasta situaţie sau la cererea organelor de conducere ale instituţiilor sanitare sau de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se afla internaţi, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare desemnează din cadrul biroului un număr de membri care se deplasează cu o urna specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se afla cel în cauza, pentru a se efectua votarea.

Lasa un comentariu aici !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.