Presedintele Klaus Iohannis retrimite la Parlment, pentru reexaminare, proiectul de lege privind modificarea Legii Educatiei Nationale, a anuntat joi consilierul prezidential Ligia Deca.
Principalul argument vizeaza „reducerea din pix a numarului de ore din invatamantul primar, gimnazial si liceal”.
„Presedintele Romaniei va trimite pentru reexaminare Parlamentului Legea pentru modificarea si completarea Legii Educatiei Nationale nr. 1/2011, inregistrata la Senat cu numarul 652/2018.
Motivul reexaminarii il reprezinta masurile introduse la articolul I, punctul 4, prin care se realizeaza reducerea din pix a numarului de ore din ciclul primar, gimnazial si liceal incepand cu urmatorul an scolar. Astfel, potrivit acestor noi reglementari, numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamant este in medie de 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar, 25 la invatamantul gimnazial si 30 de ore pe saptamana la invatamantul liceal.
Aceasta noua modificare abrupta a Legii Educatiei Nationale, fara nicio analiza de impact, risca sa produca efecte negative in cascada pentru comunitatea scolara, fapt semnalat inclusiv de organizatii reprezentative la nivel national ale elevilor, dascalilor si parintilor. Demersul denota lipsa unei strategii si a unei viziuni pe termen mediu si lung in acest sector esential pentru viitorul Romaniei.
Voi detalia cateva dintre efectele nedorite aduse Legii Educatiei Nationale, in varianta sosita la promulgare.
Orice modificare a numarului de ore alocat disciplinelor afecteaza automat si profilul de formare, continuturile educationale, modalitatile de predare, invatare si evaluare. Nu exista o analiza a modului in care formarea elevilor va fi afectata de aceste schimbari.
Reducerea numarului de ore la o asemenea dimensiune va insemna, cel mai probabil, un val de concedieri in sistemul de invatamant. Mai exact, proiectul de lege modifica articolul 66 din Legea Educatiei Nationale, fara sa evalueze impactul asupra incadrarii cu personal.
Legea, de asemenea, nu include dispozitii finale care sa clarifice momentul din care incepe aplicarea modificarilor aduse articolului 66 din Legea Educatiei Nationale. In absenta acestora, planuri cadru se vor modifica din anul scolar urmator printr-un proces facut in graba, pe genunchi. Reamintim faptul ca dezvoltarea si aplicarea noilor planuri cadru este un demers care dureaza de peste cinci ani. El a fost demarat in 2013 si este inca in derulare. Iata ca nici nu a apucat sa se finalizeze implementarea lui si o luam de la capat cu schimbarile.
Legea nu cuprinde nici dispozitii tranzitorii care sa clarifice modul in care aceste modificari vor fi implementate. Se poate ajunge in situatia absurda in care, de exemplu, elevii de gimnaziu, de exemplu, vor fi scolarizati dupa trei planuri-cadru: cel initial – cel vechi, cel curent, aflat in implementare pana la clasa a VI-a, si cel viitor, care ar trebui dezvoltat pana la inceputul anului scolar 2019-2020 conform legii trimise la promulgare.
In lipsa acestor prevederi tranzitorii si finale, cel mai probabil vom avea o noua o modificare a manualelor, care ar trebui adaptate viitoarelor planuri-cadru. Dat fiind timpul scurt pana la care acestea ar trebui refacute, exista riscul evident ca ele sa nu fie finalizate la timp.
In acelasi timp, modificarile aduse legii presupun o pregatire a cadrelor didactice pentru implementarea viitoarelor planuri cadru. Aceasta desi nu s-a finalizat inca formarea lor privind planurile cadru actuale. Lipsa unei evaluari a impactului asupra resursei umane arata fara echivoc lipsa viziunii in educatie pe care cei care propun legea se pare ca o au.
In concluzie, modificarile aduse articolului 66 din Legea nr. 1/2011, risca, in forma lor actuala, sa afecteze calitatea si coerenta procesului educational. In mod firesc, ar fi fost de dorit sa existe o dezbatere privind reducerea incarcarii orare a programelor scolare si o dimensionare a timpului petrecut la scoala de catre elevi in acord cu capacitatea lor, etapele de dezvoltare psiho-emotionala ale acestora, precum si cu profilul absolventului. O modificare brusca, nefundamentata, risca sa produca efecte dezastruoase pentru intreaga comunitate scolara.
Mentionam ca celelalte prevederi ale legii sosite la promulgare sunt de natura sa creeze un impact pozitiv. Astfel, ea include masuri privind combaterea bullying-ului, precum si o serie de prevederi menite sa creasca accesul la educatie a unor copii care nu aveau acest acces pana acum, de exemplu, cei fara Cod Numeric Personal.
Cu toate acestea, modificarea articolului 66 din Legea Educatiei Nationale face necesara reexaminarea textului de lege.
Ca observatie generala, ar trebui ca orice initiativa legislativa care are efecte atat de ample asupra sistemului educational sa ia in considerare si alte procese aflate in derulare – de exemplu, reforma curriculara si viziunea proiectului „Romania Educata”, lansata in dezbatere publica de Presedintele Romaniei la inceputul lunii decembrie a anului trecut.”, a afirmat Deca intr-o conferinta de presa sustinuta la Palatul Cotroceni.
Views: 0
