Presedintele Klaus Iohannis isi propune, in cazul castigarii celui de-al doilea mandat la Palatul Cotroceni, continuarea luptei anticoruptie, consolidarea statului de drept si a parteneriatelor strategice ale Romaniei, dar si modernizarea administratiei publice locale. In programul electoral ”Impreuna pentru o Romanie normala”, Iohannis face o scurta radiografie a ultimilor ani in care ”persoane cu dosare penale, care aveau nevoie de legi si institutii slabite pentru a se salva, au ajuns sa guverneze Romania”. In acest context dificil generat de majoritatea PSD, Iohannis spune ca cea mai mare reusita a mandatului sau a fost faptul ca Romania si-a pastrat cursul pro-european si democratic.
„Impreuna pentru o Romanie normala”
Romania Normala 2019 PDF by Jurnalde Craiova on Scribd
”Impreuna pentru Romania normala”, programul propus de Iohannis pentru al doilea sau mandat de presedinte, este centrat pe 8 principii:
Statul in slujba cetateanului – reconstruirea increderii in institutii,
Romania legii – garantarea statului de drept,
Romania sustenabila – promovarea educatiei, sanatatii si a solidatitatii sociale
Romania prospera si predictibila – consolidarea Romaniei anteprenoriale Romania competitiva – remedierea decalajelor prin stategii si politici inteligente
Romania conectata – dezvoltarea infrastructurii si digitalizarea Romania europeana – sporirea beneficiilor integrarii europene
Romania puternica – promovarea parteneriatelor durabile
”Timp de trei decenii, Romania a facut eforturi considerabile pentru a se desprinde de trecutul comunist.(…) Romania a indeplinit obiective nationale esentiale pentru dezvoltarea interna si consolidarea pozitiei pe plan extern: integrarea in NATO si Uniunea Europeana. Anul 2019 reprezinta momentul in care Romania trebuie sa intre intr-o noua etapa, una de modernizare in spirit european. Noi, romanii, credem in valorile fundamentale ale civilizatiei europene, in democratie si libertate. Am aratat in ultimii ani ca respingem orice forma de abuz si dispret fata de demnitatea umana. Nu ne imaginam societatea romaneasca de maine fara dreptate, pluralism politic, stat de drept, integritate, egalitate in fata legii”, sustine seful statului.
Iohannis spune ca, in cazul in care va castiga al doilea mandat. va actiona cu aceeasi ”fermitate”ca si pana acum, pentru intarirea statului de drept si a democratiei, respectarea Constitutiei si a legilor, consolidarea institutiilor statului, combaterea coruptiei.
”Cand am preluat mandatul de Presedinte, Romania avea perspective bune, criza economica fusese depasita si erau intrunite toate premisele pentru o dezvoltare puternica. Pentru ca aceste asteptari sa se fi implinit, ar fi fost insa nevoie si de un guvern, legitimat prin alegeri, care sa aiba aceleasi prioritati ca romanii. Scrutinul parlamentar din 2016 a generat insa una dintre cele mai puternice majoritati pe care Partidul Social Democrat le-a avut dupa 1989, in conditiile in care a obtinut aproape jumatate din numarul total de deputati si senatori. (…) Romanii nu au anticipat ca votul lor poate fi furat si deturnat cu atat de mult cinism. Nu si-au inchipuit cu cata forta retrograda va fi lovit statul roman pentru a-l face slab si a-l acapara. Persoane cu dosare penale, care aveau nevoie de legi si institutii slabite pentru a se salva, au ajuns sa guverneze Romania.
Miza celor aflati la guvernare a fost indepartarea Romaniei de Uniunea Europeana, cea mai nefasta si iresponsabila decizie politica din istoria noastra recenta. De ce un partid ales sa guverneze in interesul cetatenilor si-a propus sa actioneze tocmai impotriva acestora? Pentru ca Romania europeana inseamna tara in care nu pot fi pusi in fruntea statului coruptii si incompetentii, care sa decida dupa bunul lor plac ce legi trebuie date, ce institutii trebuie acaparate, ce bani trebuie directionati in buzunarele de partid”, se mai arata in doucmentul citat. Romania a fost sacrificata in lupta pentru supravietuire a liderilor cu probleme penale, mai aminteste seful statului.
”Cel mai important castig al mandatului meu este ca Romania si-a pastrat cursul pro-european si democratic. (..) Cel de-al doilea mandat de Presedinte va sta sub semnul continuitatii, absolut necesara pentru a putea duce la bun sfarsit ceea ce am inceput deja sa construim. Nu va fi usor, este nevoie de timp, munca asidua, tenacitate si ambitie, dar stiu ce avem de facut si am solutiile pentru ca aceasta viziune sa se desavarseasca”.
Reasezarea administratiei publice pe principii corecte
Instituirea unui sistem bazat pe merite si performanta constituie conditia esentiala pentru ca administratia sa performeze. Birocratia, opacitatea, incurajarea deliberata a comportamentelor lipsite de integritate, incompetenta si clientelismul sunt primele care trebuie sa dispara daca vrem ca Romania sa apartina din nou cetatenilor sai. Functia publica are nevoie sa isi recapete demnitatea. Insa si functionarii trebuie sa constientizeze ca respectul nu se cere, ci se castiga prin performanta si integritate.
Descentralizarea trebuie sa evolueze de la stadiul de „chestiune politica delicata” la cel de principiu constitutional corect pus in practica. Iar actiunile concrete trebuie sa raspunda nevoilor reale cu care cetatenii si autoritatile locale se confrunta, fara sa genereze noi probleme sau sa condamne comunitatile locale la subdezvoltare. Serviciile publice trecute in sarcina autoritatilor locale trebuie sa beneficieze de evaluarea corecta, prealabila, a capacitatilor de finantare si alocarea de resurse financiar.
Justitia -Continuarea luptei anticoruptie
In guvernarea PSD din ultimii ani ne-am confruntat cu cel mai puternic asalt asupra statului de drept si a justitiei din perioada post-decembrista. Mi-am folosit toate prerogativele constitutionale — si o voi face ori de cate ori va fi nevoie — pentru ca independenta justitiei si domnia legii sa ramana nealterate. Acestea sunt principiile nenegociabile ale viitorului Romaniei, care stau la baza drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor.
Lupta impotriva coruptiei trebuie sa continue! In acelasi timp, avem nevoie ca in societate sa promovam valorile fundamentale asumate, care stau la baza bunei guvernari – dreptate, profesionalism, adevar, corectitudine, integritate, empatie. Dincolo de un raport juridic pe care persoanele aflate in functii publice il au cu institutia sau autoritatea din care fac parte, toate persoanele care exercita puterea publica au inainte de toate un contract moral cu cetatenii acestei tari.
Legi mai simple -consolidarea unui stat de drept puternic
O legislatie supla, elaborata in directa legatura cu nevoile cetatenilor, judicios fundamentata, care sa vina in intampinarea asteptarilor sociale intr-o forma degrevata de populism, stabila si predictibila reprezinta fundamentul oricarui stat de drept.
Modificarile frecvente, mai ales in domenii cheie precum cele ale justitiei, fiscalitatii, educatiei sau administratiei centrale si locale, nu fac decat sa creeze un permanent climat de instabilitate, expresie a lipsei unor politici publice coerente, vizionare, transpuse in norme clare de natura sa asigure buna dezvoltare a societatii romanesti.
Actuala legislatie a Romaniei trebuie supusa unui amplu proces de revizuire sub aspectul calitatii sale, in vederea simplificarii si crearii unui cadru legislativ predictibil pentru cetateni, mediul privat, institutii, inclusiv pentru decidentii politici.
Romania educata ramane pe agenda
La capitolul educatie, Iohannis aminteste de programul “Romania educata”, pe care l-a initiat la inceputul mandatului sau, sustinand ca vrea sa il continue, adica sa fie puse in aplicare “solutiile identificate”.
Iohannis vorbeste despre cei aproape 30 de ani de la Revolutie si perindarea tot atator ministri la conducerea Ministerului Educatiei si spune ca “este cel mai relevant indicator privind lipsa de coerenta normativa si instabilitatea care au facut ca educatia sa nu fie motorul de care ar fi avut nevoie tara noastra pentru a se dezvolta”.
“De prea multe ori, profesorii, părinţii, elevii și studenţii au fost subiecţii unor experimente pe cât de diverse, pe atât de incoerente. Statisticile legate de rezultatele sistemului educaţional sunt îngrijorătoare”.
Președintele prezintă statistici care arată că rata de părăsire timpurie a școlii era de 16,4% în 2018, una dintre cele mai ridicate din Europa, în timp ce doar un sfert dintre tinerii între 30 și 34 de ani finalizaseră studii universitare. Situaţia este și problematică în mediul rural, unde rata de promovare la examenul de bacalaureat este semnificativ mai scăzută faţă de mediul urban, deși tinerii din rural au deja o pondere mică în rândul celor înscriși. El vorbește despre un sistem de învăţământ echitabil și de calitate, care să fie centrat pe câteva principii: Accesul fiecărui copil la o educaţie de calitate, care să îi ofere premisele unei cariere de succes.
Diminuarea decalajelor dintre urban și rural, integrarea copiilor aflaţi în situaţii de risc și reducerea abandonului școlar sunt urgenţe ale viitoarei guvernări.
Toate spaţiile educaţionale trebuie să reprezinte medii sigure pentru elevi și profesori.
Formarea de cetăţeni activi, inclusiv prin educaţie civică, juridică și economică și prin activităţi educaţionale aplicate, pentru că o Românie normală poate fi construită doar de cetăţeni care își cunosc drepturile și utilizează toate pârghiile în relaţia cu statul Extinderea accesului la educaţia timpurie, inclusiv în comunităţile dezavantajate, precum și construirea de creșe și grădiniţe suficiente, cu spaţii sigure și dotări adecvate.
Cel puţin o treime dintre copiii între 0 și 3 ani ar trebui incluși în educaţia ante-preșcolară și peste 95% dintre copiii între 3 și 5 ani ar trebui incluși în educaţia preșcolară până în 2030
Îmbunătăţirea procesului de selecţie și formare a cadrelor didactice, accesul la ultimele inovaţii din domeniul pedagogiei, astfel încât dascălii să fie pregătiţi inclusiv pentru identificarea și prevenirea cazurilor de risc de abandon;
Alocarea de resurse suficiente pentru educaţie, atât pentru școli, cât și pentru salariile cadrelor didactice, alături de o finanţare adecvată a programelor de consiliere și de sprijin dedicate elevilor din comunităţi dezavantajate;
Reformarea școlilor cu rezultate slabe, astfel încât minim 80% dintre copiii fiecărei generaţii ar trebui să obţină cel puţin media 5 la testarea de la finalul educaţiei gimnaziale și cel puţin 75% dintre aceștia ar trebui să promoveze bacalaureatul până în 2030;
Crearea unui management performant în educaţie, care să pună preţ pe competenţă, nu pe apartenenţa politică.
Dezvoltarea învăţământului în regim dual, prin facilitarea cooperării dintre sectorul public și cel privat.
Internaţionalizarea sistemului de învăţământ românesc prin creșterea numărului de parteneriate internaţionale active, facilitarea mobilităţii elevilor și studenţilor, precum și atragerea de cercetători performanţi. Cel puţin 20% dintre studenţii, la licenţă și masterat, dar și 90% dintre doctoranzi ar trebui să beneficieze de mobilităţi internaţionale;
Crearea unui sistem de evaluare a rezultatelor sistemului de educaţie, centrat pe urmărirea inserţiei profesionale a absolvenţilor și pe utilizarea informaţiilor din surse multiple, având ca scop creșterea calităţii și eficacităţii școlii românești;
Recunoașterea proiectelor de succes desfășurate de către sectorul privat și de către societatea civilă în educaţie, precum și extinderea posibilităţilor de contribuţie a acestor sectoare, alături de cel public, la creșterea calităţii și echităţii în educaţie.
Avem nevoie de o strategie coerentă și unitară pentru a preveni repetarea haosului legislativ al ultimilor ani și pentru a evita ca acei politicieni care fac schimbări doar de dragul schimbării să se mai joace cu destinul Educaţiei și cu viitorul României.
POLITICA EXTERNĂ
În ceea ce privește politica externă pe care președintele Klaus Iohannis o propune pentru un viitor mandat, aceasta va fi fundamentată pe aceeași „triadă esenţială”: „întărirea și extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, creșterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană, respectiv în NATO”.
Continuând linia prezentă, Klaus Iohannis propune susținerea cooperării militare europene în cadrul actual (PESCO) și în complementaritate cu NATO.
Care sunt principalele aspecte ale programului de politică externă:
Creșterea prezenţei militare americane în România, ca garanţie de securitate complementară NATO
Întărirea rolului şi capabilităţilor Alianţei în domeniul apărării colective şi descurajării ameninţărilor venite dinspre Est, acordând prioritate întăririi Flancului Estic, în mod unitar, coerent și coeziv
Creșterea prezenţei aliaţilor în structurile aliate de pe teritoriul României, fie că este vorba despre Brigada Multinaţională, fie despre structurile de comandament sau alte tipuri de structuri aliate existente sau pe care dorim să le creăm pe teritoriul României
Consolidarea rezilienţei şi a capacităţilor de apărare ale partenerilor din vecinătate, în mod echilibrat, inclusiv pentru cei din Est, în cadrul efortului Alianţei de proiectare a stabilităţii.
România va susţine în continuare creșterea rolului Alianţei în combaterea terorismului, inclusiv prin întărirea capacităţii partenerilor din Sud de a face faţă acestui fenomen.
Întărirea parteneriatului NATO–UE ca modalitate de a consolida sinergia și complementaritatea acţiunii lor. Această relaţie trebuie întărită deoarece securitatea UE, în sens larg, depinde de cea a SUA și reciproc, formând o comunitate unică de securitate transatlantică
Revigorarea și consolidarea parteneriatelor cu perspective în a aduce avantaje de natură politică și/sau economică cu alte state din Europa sau din Asia.
Dezvoltarea și adâncirea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, pe baza comunităţii unice de limbă, identitate, istorie și cultură.
Sprijinirea parcursului european al Chișinăului, prin consolidarea instituţiilor democratice, proiecte bilaterale de interconectare strategică și alte măsuri cu beneficii directe pentru cetăţenii Republicii Moldova.
Views: 0
