Scandalul politic privind situația Electrocentrale Craiova a intrat într-o nouă etapă, după ce Lia Olguța Vasilescu a reacționat ferm la acuzațiile lansate de Oana Gheorghiu pe tema companiei energetice care deservește municipiul Craiova. Primarul Craiovei susține că atacul vicepremierului interimar indică vinovați în direcția greșită și ignoră contextul real în care societatea a ajuns în dificultate.
Disputa a pornit după ce Oana Gheorghiu a prezentat public situația Electrocentrale Craiova drept un exemplu de „oportunitate ratată”, acuzând pierderea unei finanțări europene de 162 de milioane de euro pentru o nouă centrală pe gaz și prăbușirea financiară a companiei.
Replica Liei Olguța Vasilescu a fost una dură și directă. Edilul Craiovei a susținut că Electrocentrale Craiova nu poate fi prezentată simplist ca un eșec al administrației locale, în condițiile în care societatea este legată de decizii guvernamentale, de Ministerul Energiei și de modul în care a fost desprinsă din structurile energetice anterioare.
Un argument important în favoarea poziției susținute de Lia Olguța Vasilescu a venit și de la fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan. Acesta a afirmat că responsabilitatea unei companii de stat nu poate fi transferată către o primărie doar pentru că „dă bine într-o declarație” și a precizat că Electrocentrale Craiova ține de zona Guvernului și a Ministerului Energiei, nu de deciziile directe ale administrației locale.
În acest context, Lia Olguța Vasilescu respinge ideea că Primăria Craiova ar fi principalul vinovat pentru problemele Electrocentrale. Mesajul său este că situația companiei trebuie analizată în raport cu deciziile luate la nivel central, cu structura juridică a societății, cu licitațiile eșuate și cu responsabilitățile ministeriale, nu printr-o campanie politică îndreptată împotriva administrației locale.
Primarul Craiovei a apărat și conducerea companiei, susținând că persoana criticată de Oana Gheorghiu nu este străină de domeniu, ci vine din zona serviciilor publice de termoficare. Potrivit argumentelor prezentate de Vasilescu, aceasta ar fi avut experiență în restructurarea Termo Urban Craiova, companie care a preluat activitatea după falimentul Termoficare Craiova și care a trecut printr-un proces de eficientizare.
O altă linie de apărare invocată de Lia Olguța Vasilescu este aceea că Electrocentrale Craiova a pornit deja cu probleme majore, după desprinderea din Complexul Energetic Oltenia. În această logică, actuala criză nu ar fi rezultatul exclusiv al unei conduceri recente, ci consecința unor decizii mai vechi, asumate în lanț la nivel central.
Vasilescu a mutat apoi discuția către tema mai largă a reformei companiilor de stat și a banilor din PNRR. În spațiul public au existat acuzații potrivit cărora România ar fi pierdut aproximativ 200 de milioane de euro din cauza problemelor legate de AMEPIP și guvernanța corporativă a companiilor de stat. Mai multe relatări publice au menționat Decizia 572/2025 și critica privind apariția unei structuri paralele de guvernanță corporativă.
În același timp, miza rămâne una importantă pentru România: jalonul 443 din PNRR vizează listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat din domeniul energiei și transporturilor, iar termenul a fost prezentat public ca fiind unul presant.
Din perspectiva Liei Olguța Vasilescu, Oana Gheorghiu ar trebui să explice mai întâi rezultatele concrete ale propriilor responsabilități guvernamentale înainte de a arunca vina asupra Craiovei. Primarul susține că este mult mai simplu să ataci politic administrația locală decât să asumi problemele de guvernanță, restructurare și finanțare aflate în zona Executivului.
În centrul acestei dispute se află însă Craiova și craiovenii. Pentru municipiu, Electrocentrale nu este doar o temă politică, ci o problemă de infrastructură vitală. Termoficarea, siguranța energetică și continuitatea serviciilor publice nu pot fi reduse la acuzații de campanie, ci au nevoie de soluții administrative, finanțări reale și asumare instituțională.
Prin reacția sa, Lia Olguța Vasilescu încearcă să repoziționeze dezbaterea: nu Primăria Craiova trebuie transformată în țap ispășitor pentru un dosar gestionat la nivel central, ci statul trebuie să răspundă pentru companiile pe care le controlează, pentru proiectele ratate și pentru deciziile care au afectat direct comunitățile locale.
Scandalul Electrocentrale Craiova rămâne deschis, dar replica primarului Craiovei schimbă cheia discuției: de la acuzații politice la responsabilitate instituțională. Iar întrebarea esențială rămâne aceeași: cine răspunde, concret, pentru o companie de stat și pentru un proiect energetic care ar fi trebuit să ajute Craiova, nu să devină muniție electorală?
Views: 91
