Autoritatile romane ar trebui sa ia exemplul Lituaniei cu privire la extinderea duratei de operare a reactoarelor nucleare de la centrala atomica de la Kozloduy in conditiile in care aceasta s-a facut fara consultari transfrontaliere, desi obiectivul se afla la doar 4 kilometri de granita Romaniei cu Bulgaria.
Ministerul Afacerilor Externe din Lituania a salutat saptamana trecuta decizia luata la intalnirea membrilor Conventiei Espoo din data de 7 februarie 2019, in Geneva, care confirma incalcarea de catre Belarus a trei dispozitii din tratatul international. Belarus nu a respectat Conventia Espoo cand a ales situl pentru constructia unei noi centrale nucleare la Ostrovets, au constatat membrii participanti la intalnirea de la Geneva.
Centrala din Belarus se afla la 22 de kilometri de granita cu Lituania, in timp ce Kozlodui se afla la doar 4 kilometri de Romania si nu este o centrala noua, cu tehnologie moderna, precum cea de la Ostrovets, ci una cu reactoare vechi de 30 de ani, tip Cernobil, a caror licenta a fost prelungita fara consultari cu tara noastra, incalcandu-se astfel Conventia.
44 de tari sunt membre ale Conventiei privind Evaluarea de Impact asupra Mediului in context transfrontiera (Espoo), inclusiv Romania. Lituania a depus o plangere privind incalcarea conventiei de catre Belarus inca din 2011, cand tara nu a primit raspunsuri de la statul vecin la intrebari importante legate de siguranta noii centrale nucleare si potentialul impact asupra mediului si populatiei din Lituania. In 2013, Comitetul de Implementare a Conventiei a remarcat ca Belarus a incalcat prevederi ale tratatului si a transmis recomandari pentru corectarea situatiei, recomandari care au fost adoptate in 2014 la o alta intalnire a membrilor Conventiei.
Cu toate ca Ministerul Mediului roman a transmis o scrisoare oficiala catre Bulgaria pentru a-si manifesta interesul pentru procedurile de evaluare a impactului asupra mediului in context transfrontiera, totusi nu a denuntat incalcarea Conventiei de catre statul bulgar si considera ca a facut toate demersurile care se aflau in responsabilitatea sa, conform unui raspuns transmis asociatiei noastre, Actiunea pentru Renasterea Craiovei, anul trecut.
Ceea ce ar fi trebuit sa mai faca autoritatile romane competente a facut ONG-ul nostru, care a transmis o notificare catre Comitetul de Implementare a Conventiei Espoo. Plangerea noastra se afla deja printre subiectele de discutat la intalnirea Comitetului, insa nefiind o plangere directa a unui stat membru, este in asteptare pe o lista suplimentara a ordinii sedintei, fiind deja amanata o data din lipsa de timp. Altfel ar fi stat lucrurile daca notificarea era facuta direct de statul roman ca membru al Conventiei. Vom transmite o noua solicitare catre Ministerul Mediului in acest sens. Poate ca de aceasta data autoritatile vor iesi din confortul limbajului de lemn prin care isi asigura cetatenii ca au intreprins toate demersurile care cad in sarcina lor.
Lituania a denuntat incalcarea Conventiei, a cooperat cu institutii la nivel international si a depus eforturi diplomatice consistente pentru a ajunge adoptarea unei astfel de pozitii oficiale de catre UE si pentru a apara valorile Conventiei Espoo, transmite Ministrul Afacerilor Externe din aceasta tara, Linas Linkevicius. De altfel, in 2017, guvernul lituanian a organizat chiar un zbor intr-un balon cu aer cald deasupra capitalei Vilnius pentru Maros Sefcofic, comisarul european pentru Energie, pentru a-i demonstra cat de aproape se afla centrala din Belarus, intr-o incercare de a arata pericolul reprezentat de aceasta pentru populatie.
Sa nu uitam ca, pe langa cele doua reactoare care functioneaza deja de 30 de ani si vor functiona inca pe atat, la Kozloduy se construieste si un megadepozit pentru deseuri nucleare de 350.000 de tone si exista si planul constructiei unui nou reactor, amenintari cu care tot noi, membrii societatii civile, suntem cei care ne luptam, caci statul roman se face ca nu vede si nu aude.
av. Lucian Sauleanu,
Presedinte
Actiunea pentru Renasterea Craiovei
Views: 0