Mahler si regasirea copilariei, cu maestrul Walter Attanasi la pupitrul dirijoral

0
54
Mahler si regasirea copilariei,  cu maestrul Walter Attanasi la pupitrul dirijoral 1
Mahler si regasirea copilariei, cu maestrul Walter Attanasi la pupitrul dirijoral

VINERI, 8 IUNIE 2018, ORA 19:00
ORCHESTRA SIMFONICA A FILARMONICII “OLTENIA” CRAIOVA
prezinta

MAHLER – SIMFONIA a IV-a
DIRIJOR WALTER ATTANASI  ITALIA

SOLISTA NATALIA ROMAN soprana, ITALIA

In program:
Mihail Jora: „La Piata”, suita de balet (orchestratia: Andrea Riderelli)
Gustav Mahler: Simfonia nr. 4 in Sol major
Mahler si regasirea copilariei,  cu maestrul Walter Attanasi la pupitrul dirijoral 2
Orchestra Simfonica a Filarmonicii „Oltenia” Craiova, sub bagheta maestrului Walter Attanasi, sef de orchestra ce a evoluat pe scena prestigioasei Scala din Milano, interpreteaza Simfonia nr. 4 de Mahler, o invitatie de a regasi paradisul copilariei. Limpede ca un cer senin de vara, aceasta incantatoare pagina muzicala difera total de cele trei simfonii anterioare compuse de Mahler, partea finala aducand in mod original un cantec de copil, interpretat de soprana italiana Natalia Roman. Solista a sustinut numeroase roluri in teatre de prestigiu, cum sunt Teatrul din Padova, Regio di Parma, Rossini Opera Festival, Sovana, Trieste, Trenito. Rolul Violetei din Traviata l-a jucat de peste 300 de ori!

Mahler si regasirea copilariei,  cu maestrul Walter Attanasi la pupitrul dirijoral 3
Walter Attanasi, dirijor de marca al generatiei sale
Nascut la Trieste, Walter Attanasi, considerat unul dintre cei mai interesanti sefi de orchestra ai generatiei sale, a fost invitat sa dirijeze un vast repertoriu simfonic si de opera pentru diverse si prestigioase colective artistice, teatre si festivaluri internationale, cum sunt Il Teatro alla Scala di Milano, l’Arena di Verona, il San Carlo di Napoli.
Versatilitatea sa artistica i-a oferit posibilitatea de a colabora si cu mari jazzmani si cu importante institutii, precum Umbria Jazz, Global Forum din Roma, Diane Reeves, Quincy Jones, Stefano Di Battista, Roberto Gatto, Danilo Rea, Flavio Boltro. Vasta sa discografie cuprinde: „Stabat Mater” de G. Rossini, toate simfoniile de Beethoven, inregistrari cu lucrari de Leoš Janaček si A. Dvořák.
De-a lungul carierei sale artistice, a fost director muzical al Todi Music Fest (S.U.A., Virginia), director de proiecte muzicale al Operei Africa din Pretoria – Johannesburg si dirijor principal invitat al Orchestrei filarmonice „Bohuslav Martinu” din Zlín. Este Cetatean de Onoare al orasului Portsmouth din Virginia, S.U.A. Actualmente, este director al festivalurilor Italian Arte Fest, Umbria Music Fest International, director muzical al Operei Romane din Craiova si dirijor principal al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „Oltenia” Craiova.

Mahler si regasirea copilariei,  cu maestrul Walter Attanasi la pupitrul dirijoral 4

Natalia Roman, soprana care a dorit sa cante in patria lui Puccini
Natalia Roman a interpretat numeroase roluri in teatre de prestigiu, cum sunt Teatrul din Padova, Regio di Parma, Rossini Opera Festival, Sovana, Trieste, Trenito. Rolul Violetei din Traviata l-a jucat de peste 300 de ori! In Rigoletto a interpretat rolul principal, cel al Gildei; in Boema – rolurile lui Mimi si Museta; in Don Giovanni – Zerlina, dar si Dona Ana, un rol foarte dificil…
A avut onoarea sa cante pe aceeasi scena cu celebri cantareti, cum e Mariella Devia, una dintre cele mai mari soprane din lume. A cantat, de asemenea, cu Bruno Pratico, un bariton cu renume, cu Giuseppe Giacomini, care face parte din glorioasa generatie a lui Pavarotti. A fost invitata si de alte teatre din lume; la Montreal l-a avut ca partener de scena pe Gino Quilico, un bariton de faima mondiala.
Sansa sa a fost intanirea cu Luisa Veninni, la inceputul carierei. Luisa Vennini este, la randul ei, eleva unei mari celebritati, Gigna Cigna, o soprana dramatica care a cantat de 500 de ori in Turandot. Gigna Cigna a fost discipola unei alte soprane cu renume – Hariclea Darclee, pentru care a scris opere insusi Giacomo Puccini. Astfel, soprana Natalia Roman face parte din a patra generatie de artisti prin care strabate spiritul lui Puccini…

Citeste si :  Concert în parc dedicat Zilei Internationale a Muzicii

Mihail Jora – „La Piata”, suita de balet (orchestratia: Andrea Riderelli)
Opera lui Jora se remarca prin maiestria interpretarii elementelor melodice si ritmice, specifice cantecului popular. A fost printre primii compozitori care au intrezarit virtutile artistice ale baletului, „Curtea veche”, „La piata”, „Cand strugurii se coc” si „Intoarcerea din adancuri”. Orchestratorul suitei „La piata” , Andrea Riderelli, a desfasurat o prima parte a activitatii sale in Romania, la pupitrul celor mai importante orchestre ale Filarmonicilor din tara. Dintre acestea s-au evidentiat concertele la pupitrul Orchestrei de Camera Radio si al Filarmonicii George Enescu Bucuresti unde, printre alte propuneri repertoriale, a prezentat in prima auditie o serie de lucrari din creatia contemporana.

Citeste si :  „Muzica uneste!” PROGRAM CONCERTE FEBRUARIE 2018 la Filarmonica ”Oltenia” Craiova

Gustav Mahler – Simfonia nr. 4 in Sol major
Comparativ cu restul simfoniilor sale, cea de-a IV-a este cea mai restransa ca intindere si dispune de cel mai modest aparat orchestral. Caracterul ludic, „copilaros” al lucrarii nu poate fi negat, de vreme ce Mahler insusi isi caracteriza astfel simfonia intr-o scrisoare catre prietena sa Natalie Bauer-Lechner. S-a afirmat, de altfel, ca lucrarii ii lipseste profunzimea specifica celorlalte creatii de gen, mai ales in cazul Simfoniilor a III-a si a V-a, insa se pare ca Simfonia a IV-a intentiona sa reprezinte initial un amplu final atasat celei anterioare. Cu toate acestea, analizata ca lucrare autonoma, Simfonia a IV-a ramane o compozitie extrem de complexa si subtila, asa cum transpare cu precadere din primele trei miscari. Din punctul de vedere al unor critici obtuzi, cantecul de final pare de neacceptat pentru o lucrare de asemenea anvergura. Intr-adevar, pare destul de stranie ideea compozitorului de a utiliza un cantec simplu expus de orchestra ca si incheiere de simfonie, numai ca tocmai acest cantec reprezinta motivul tematic in care se origineaza, spre a se dezvolta ulterior celelalte miscari.

Lasa un comentariu aici !

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Citeste si :  Filarmonica Oltenia Craiova : Celebrul Concert in Re major de Brahms cu un talent incontestabil, violonista Malina Ciobanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.