La 26 octombrie 1933, primarul de atunci al Craiovei, Constantin Potârcă, inaugura cu binecuvântarea D. D. Vartolomeu, Episcopul de Râmnic, noua catedrală mitropolitană a orașului.
Fratele primarului, fruntașul țărănist craiovean Virgil Potârcă, dorise să facă și el o donație pentru noul locaș de cult. Aceasta s-a materializat în marele candelabru al bisericii, pe care a gravat numele răposatei soții, Marioara, decedată la naștere odată cu pruncul și al tatălui, Nicolae.
Născut la Plenița în 1888, Virgil Potârcă avea să urmeze o remarcabilă carieră politică, devenind secretar de stat la Agricultură, ministru al Justiției, ministru al Comunicațiilor și președinte al Camerelor Agricole din România.
În noaptea de 5/6 mai 1950, Virgil Potârcă a fost arestat de autoritățile comuniste. Aceeași soartă a avut-o și soția sa, Dorina. Ceilalți doi frați, Constantin Potârcă (fost primar al Craiovei) și Eugen Potârcă (fost prefect de Dolj) au fost de asemenea încarcerați. Eugen a supraviețuit cu greu iadului închisorilor comuniste. Constantin a murit în februarie 1954 la închisoarea Văcărești.
Virgil Potârcă, cel care a lăsat catedralei acest frumos candelabru, pe care se află gravat și numele său, s-a stins și el în penitenciarul de la Sighet, la 6 iunie 1954. Locul său de înhumare a rămas necunoscut.
Foto & text: Mihai Murărețu & Oltenia Mea
