Suicidul, depresia și importanța sănătății emoționale

Suicidul ramane una dintre cele mai dureroase realitati despre care vorbim prea putin, prea tarziu sau cu prea multa teama.

In urma unei astfel de pierderi, cei apropiati raman adesea cu aceeasi intrebare: „De ce?”

Apar vinovatia, neputinta, socul si gandul ca poate ar fi trebuit sa observe mai devreme semnele. Multi se intreaba daca ar fi putut face mai mult, daca ar fi putut salva persoana draga sau daca au ignorat ceva important.

Adevarul este ca suferinta psihica nu este intotdeauna vizibila.

Depresia nu arata mereu ca in imaginatia colectiva: plans continuu, retragere evidenta, lipsa totala de functionare. Uneori, depresia este mascata, omul poate merge la serviciu, poate zambi, poate raspunde la mesaje, poate parea „bine”, in timp ce in interior traieste o durere greu de dus.

De aceea, atunci cand apare un gest suicidar, apropiatii raman adesea blocati in fraze precum: „Nu inteleg, parea bine”, „A trecut prin greutati, dar credeam ca le-a depasit”, „Nu am vazut niciun semn clar”.

Este important sa intelegem ca nu orice tristete inseamna depresie, nu orice perioada grea este o tulburare depresiva. Nu orice pierdere duce la depresie si nu orice depresie duce la suicid.

Exista crize emotionale, existentiale sau relationale care pot face parte din procesul de maturizare si schimbare. Cu sprijin potrivit, o criza poate deveni o oportunitate de clarificare, crestere si reconstructie interioara.

In acelasi timp, depresia majora este o suferinta reala, serioasa, care are nevoie de ajutor specializat.

Din pacate, multi oameni care trec prin depresie nu ajung la psiholog sau la psihiatru. Nu pentru ca sunt „slabi”, „lenesi”, „alintati” sau „lipsiti de vointa”, ci pentru ca insasi depresia le poate reduce energia, speranta si capacitatea de a cere ajutor.

Unul dintre simptomele depresiei este sentimentul ca nimic nu mai are sens, ca nimic nu mai poate fi schimbat, ca viata nu mai aduce bucurie. Cand omul ajunge in acel punct, nu mai are forta interioara sa caute solutii singur.

De aceea, sprijinul celor din jur si interventia unui specialist pot face diferenta.

Depresia nu are legatura directa cu succesul exterior. Un om poate avea cariera, bani, familie, imagine sociala buna si totusi sa se simta gol, singur, nevaloros sau epuizat in interior.

Aprecierea celor din jur nu repara intotdeauna ranile profunde legate de stima de sine, valoarea personala si sentimentul de siguranta interioara.

Stima de sine se formeaza devreme, in relatie cu parintii si cu adultii semnificativi. Copilul invata cine este prin felul in care este privit, ascultat, corectat, incurajat sau respins.

Invata ca valoreaza prin modul in care adultii ii raspund emotional. Invata increderea in sine prin limite, afectiune, siguranta si predictibilitate.

Un copil nu are nevoie de parinti perfecti. Are nevoie de parinti suficient de prezenti, suficient de constienti si dispusi sa invete. Are nevoie de iubire, dar si de limite, are nevoie de libertate, dar si de repere.

Limitele sanatoase nu il ranesc pe copil, ci ii ofera siguranta, structura si o intelegere mai clara a lumii.

Uneori, fara intentie, greselile de educatie se transmit de la o generatie la alta. Parintii cresc copii asa cum au fost, la randul lor, crescuti.

Tocmai de aceea, constientizarea este esentiala. Nu pentru a cauta vinovati, ci pentru a opri repetarea unor tipare care pot lasa urme emotionale adanci.

Ca parinti, este important sa renuntam la ideea ca trebuie sa stim totul. Sa acceptam ca putem invata. Ca putem cere sprijin. Ca putem repara. Ca putem deveni mai buni pentru copiii nostri, nu prin perfectiune, ci prin disponibilitatea de a intelege ce transmitem mai departe.

Copiii nostri cresc intr-o lume competitiva, rapida, tehnologizata si uneori rece. Pentru a se adapta, nu au nevoie doar de performanta. Au nevoie de incredere in sine, stabilitate emotionala, capacitate de autoreglare si sentimentul ca viata lor are valoare.

Ajutorul unui psiholog poate sprijini atat adultul, cat si parintele si copilul. Poate ajuta la intelegerea propriei istorii de viata, la clarificarea ranilor emotionale, la dezvoltarea stimei de sine si la construirea unor relatii mai sanatoase.

A merge la psiholog nu inseamna ca ai esuat. Inseamna ca ai ales sa nu ramai singur cu ceea ce te apasa.

Daca esti parinte, intreaba-te cu sinceritate:

Ce vreau sa ii transmit copilului meu despre el insusi?

Il ajut sa se simta valoros, vazut si in siguranta?

Ii ofer limite clare si iubire constanta?

Stiu sa il ascult fara sa il judec?

Stiu sa cer ajutor atunci cand nu mai stiu cum sa merg mai departe?

Sanatatea emotionala nu se construieste intr-o zi, dar fiecare pas conteaza.

Iar daca tu sau cineva apropiat aveti ganduri de suicid, cereti ajutor imediat. Sunati la 112 sau contactati urgent un medic psihiatru, un psiholog sau o persoana de incredere.

Nu trebuie sa treci singur prin asta.

Psiholog clinician specialist, Mihail Jianu

Evolutia ta, semnatura mea.

Pentru cei care simt nevoia unui sprijin profesionist, a unei perspective clare sau a unui spațiu sigur de înțelegere și echilibru interior, mă puteți contacta pentru programări și informații suplimentare la:

Telefon: 0740569040
Facebook : Psiholog Mihail Jianu

Views: 54