POZITIA REPREZENTANTILOR SOCIETATII CIVILE VIZAND RAPORTUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI SI RASPUNSUL LA CLARIFICARILE CLARIANT PRODUCTS S.R.L. LA OBSERVATIILE TRANSMISE LA VARIANTA 3-A A RAPORTULUI DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI REFERITOR „PROIECTUL CONSTRUIRE FABRICA DE PRODUCTIE A ETANOLULUI DIN CELULOZA”

Dupa analiza RIM, in cele trei variante si a răspunsurilor primite de la Clariant Products SRL, Asociatia Civica pentru Viață, Grupul de Initiativa Civică Podari, Sindicatul Național al Adiministrației Publice, ”Forța Legii” si Sindicatul „Solidaritatea Universitară” al Universității din Craiova, ca reprezentanti ai comunitatilor locale din zona prezintă argumentele finale pentru care populația posibil afectata nu este de accord cu implementarea si dezvoltarea in comuna Podari a proiectului mentionat.

1. In primul rand dorim sa precizam ca insistența S.C. Clariant Products SRL de a convinge comunitățile locale despre binefacerile proiectului, impărțind flyere (la nivel de marketing) si prin aparitii in media locala ( inclusiv la Televiziunea locală de la Podari ) a determinat, cel putin, nedumerirea concetățenilor, care pe bună dreptate se intreabă de ce o astfel de informare nu a avut loc si pentru a pregati dezbaterea intiala, oficială, care nu avut caracter public de la Primăria Podari, din data de 6 noiembrie 2018.
2. Aceasta atitudine a creat suspiciuni, accentuate si de faptul că, desi s-a solicitat in numerose randuri, nu se doreste sa se organizeze o dezbatere publică reală in contextul legii 86/2000, la care sa participe cetăteni bine informati si in numar semnificativ pentru ca, in cunoștință de cauză, să fie consultați si sa participle la luarea deciziei referitoare la acest proiect.
3. Proiectul trebuie sa fie pentru oameni si nu invers! Cu toții dorim sa se ceeze locuri de muncă bine remunerate si in număr cât mai mare, dar acestea trebuie sa fie pentru implementarea si dezvoltarea unor proiecte, care sa nu prezinte potential poluant, care sa afecteze negativ mediul si sanătatea celor care lucrează si a celor care locuiesc in vecinatatea mai apropiată sau mai indepartată a obiectivului.
4. Faptul ca se exprimă opinii de catre cetățenii posibil afectați, dovedește că, atunci cand au aflat, acestia au devenit interesati despre proiect. Neparticiparea publicului ( cel putin din zona Podari) la dezabaterea oficiala din 6 noiembrie 2018, subliniază faptul ca aceasta nu a fost gestionată de autoritățile responsabile in spiritul legii 86/2000 ( conventia Aarhus). In plus, prezentarea de către investitor a proiectului, doar intr-o maniera de marketing, aratând numai beneficii, fara a se recunoste ca exista si riscuri rele, creaza suspiciuni de manipulare a opiniei publice și, ca urmare, opozitia față de proiect a comunităților posibil afectate a devenit semnificativă.
5. Consideram, cum deja s-a mentionat, că S.C. Clariant Products, SRL nu are experiența in domeniu la scara industrială, proiectul fiind dezvoltat doar la nivel demonstrativ ( cca 365t/an)  in Germania si se propune extrapolarea la scara industriala ( la nivel de 50 000 t/an etanol) in România doar pe baza unor date calculate estimativ. Motivarea neaplicării tehnologiei la scară industriala in tara de origine a cercetarii pe lipsa de materie prima (“Germania nu are paie” ) și sustinerea în schimb, a abundenței acestora in România, este nerealistă, asa cum se prezintă in studiul prezentat la punctul 15. In plus aducerea ca argument ca proiectul va fi implementat in alta tara fara sa se cunosca detaliile investitiei care pot prezenta caractersitici diferite, față de cele din România, la Podari, nu este de natură să convingă publicul posibil afectat din comunitatea doljeana.
6. In principal, avem in continuare aceleasi obiecțiuni, ca si cele formulate până in prezent referitoare la:

1. potențialul de poluare fonică (ramâne aceeași intrebare despre schimbarea caracteristicilor celor 9 răcitoare ( producatoare initial de 111 dB apoi modificate la 95dB). Se pune intrebarea, cât de credibil este investitorul dacă schimba furnizorii echipamentelor doar daca publicul observa inexactități sau, chiar fara experienta in biotehnologii avasante, reuseste sa descifreze, printre sutele de pagini ale rapoartelor de impact asupra mediului, factori poluanti care ii pot afecta sanatatea. Din pacate, nu normele indicate ca vor fi respectate la limită, vor atenua zgomotul si nici nu vor atenua mirosul, care indiferent cât de etanse ar fi rezervoarele tot se va simti. Statia de epurare, se stie ca genereaza miros, fermenatarea genereaza miros, namolurile genereaza miros, la fel borhotul, chiar si numai prin manipularea acestor. Locuitorii zonei, peste 90% cel putin, nu vor avea joburi la fabrică, au dreptul sa decidă daca vor acest proiect sau nu in comunitatea lor !
2. Traficul intens, generator de GES, vibratii si praf vor avea efecte extrem de nocive asupra celor care locuiesc in zona si nu numai, scoala aflata doar la cca 150. Trenul nu poate sa circule fără zgomot, chiar daca se reduce viteza, Intelegem ca se fac simulari dar nu conving atât timp căt nu exista o instalatie similara inca la scara industriala care sa arate amploarea reala a factorilor poluanți si sa convinga prin experinta dovedita la acest nivel capacitatea de gestionare a situatiilor neprvazute. Desigur este de necontestat prestigiul companiei Clariant la nivel mondial, dar din pacate, ca si in alte cazuri de accidente neprevazute, nu acesta salveaza oamenii direct implicati in proces si pe cei din vecinătatea mult prea apropiata de obiectvul industrial.
3. Sa repetam din nou că, in esență, datele centralizate in Tabelul 88 pag 320 ( a treia varianta RIM), arată date clare ale poluarii apei, aerului, solului, poluare fonica, efecte negative asupra habitatelor (notabile asupra comunitatilor de pesti, pasari).
4. Ne exprimăm din nou nemultumirea ca, observațiile evaluatorilor, referitoare la poluare si riscuri nu sunt fundamentate pe studii comparative, pe o documentarea riguroasa a domeniului, care este suficient de ampla pentru a permite o analiza de caz cu date concrete. In context, ne-ar intresa ce expertiza are colectivul de evaluare in domeniul biochimiei sau domenii similare). Se concluzioneaza fara explicatii riguroase de catre evaluator că “in perioada de funcționare fabrica de productie propusa la Podari nu va modifica conditiile de locuit, emisiile in aer rezultate din activitatea fabricii nu vor modifica semnificativ calitatea aerului la nivelul localitatii”. Impactul este totusi negativ -chiar si minus 1 este tot negativ, zero este de preferat semnului minus.
5. Ramân ca fiind in continuare nesolutionate observatiile anterioare referitoare la emisia masiva de CO2 in aer. Date stiintifice arată că din punct de vedere al sanătatii chiar si biogen, CO2 este nociv. Studii medicale arata ca poluarea ( deja semnificativă in zona !) afectează calitatea plantelor si a nutrientilor continuti de acestea. Consumate direct de oameni sau, indirect, consumând produse de natura animaliera provenite din zona, au acelasi efect nociv asupra sanătatii ( copiii find primii afectati).
6. Conform statisticilor ONG Viitor plus, publicate pe site-ul acesteia https://www.viitorplus.ro/Statistici-139 intr-un an, un copac obişnuit (adult) absoarbe peste 6 kg de CO2. Pentru absorbtia celor 223 225 tone/an CO2 este nevoie de 37204166 de copaci in plus fata de vegetatia existenta in zona, pentru a neutraliza emisiile de dioxid de carbon generate de activitatea Clariant Products SRL, adica 74 408 332 mp = 440,8 ha de padure ar fi necesar sa se planteze in jurul fabricii de la Podari, astfel incat emisiile de CO2 sa fie absorbite. De mentionat ca studiile de literatura arata ca si procesul de fotosinteza este afectat de poluarea cu GES.

1. Obiectiunile la ultima versiune RIM, transmise anterior de reprezentanti ai comunităților afectate, nu au fost gestionate intr-un mod responsabil de catre partile implicate, in sensul ca evaluatorul atestat – SC RAMBOLL SEE S.R.L., nu le-a luat in considerare si nu le-a solutionat. Beneficiarul, SC Clariant Products S.R.L. este direct interesat sa realizeze proiectul si nu poate fi obiectiv. De exemplu, faptul ca beneficiarul insista asupra BAT ( draft si intr-un domeniu nerelevant pentru obiectul de activitate, ignorand de exemplu BAT in România ( fabrica de etanol de la Zimnicea care recupereaza integral CO2  si care are experienta in domeniu, la nivel industrial, capacitate de 60 mii tone pe an, putand asigura chiar si necesarul de etanol pentru România !).
2. Desi, in ansamblu, nu dorim realizarea proiectului, precizăm ca in conformitate cu principiile doctrinei verzi, care nu trebuie evaluate politic, nu suntem de accord cu folosirea de microrganisme modificate genetic, MMG. Subliniem, microrganismele nu pot fi retinute de statii de epurare chimice si ca urmare, acestea odata ajunse in râul Jiu, pot circula atât in aval cât si in amonte, putând afecta grav calitatea apei, inclusiv potabilă a comunitatilor din zona ( Craiova inclusă).

Față de obiectiunile deja enumerate si transmise anterior si asupra carora am insistat din nou, documentarea din litertura domeniului a permis sa completam lista cu alte observatii referitoare la proiect dupa cum urmează:

1. Combustibilii cu alcool (inclusiv etanolul) pot coroda sau deteriora o parte din fitingurile de metal și cauciuc utilizate în motoarele pe benzină. Conversia de la un combustibil la altul, în unele cazuri, necesită o serie de noi injectoare, garnituri și conducte de combustibil. Și odată ce motorul funcționează, diferențele dintre proprietățile de ardere între benzină și etanol înseamnă că motorul convertit pentru a functiona si pe baza de etanol trebuie să aibă reglarea temporizării sale pentru a functiona corect. Folosirea pe scara larga a etanolului ca si combustibil nu este inca operabila in Romănia decat eventual la scara nesemnificaivă. Ca urmare se va utiliza combustibil fosil si nu se justifica astfel la nivel local afirmatia SC Clariant Products SRL anume,  ” Scopul principal al acestui proiect este reducerea emisiilor GES in sectorul transporturilor prin scaderea consumului de combustibil fosil”. Economia indicată de CO2 prin aplicarea proiectului nu se justifica, dimpotriva traficul intens si folosind motorina asa cum este precizat in RIM va determina de fapt cresterea emisiilor GES in cazul realizarii fabricii comparative cu situatia prezenta.  Posibila “economie” de CO2 de cca 119 910 tone/an CO2 precizata de evaluatori in RIM este doar la nivel ipotetic. In  RIM se precizeaza clar faptul ca in interiorul fabricii se va amplasa o statie de motorina si nu de etanol !!  Reamintim ca la intalnirea SC Clariant Products SRL cu cadre didactice si studenti de la Departamentul de Chimie al Universitătii din Craiova, din data de 14 mai 2019, reprezentantii investitorului au precizat ( justificat pe cele prezenate mai sus ) ca intreaga cantitate de etanol produsa la Podari va fi destinata exportului si doar au indicat ca …este posibila si eventual distribuirea in România, fara a se preciza când, cât si la ce pret. Ramane deci intrebarea, cum se poate explica o astfel de economie de GES realizata in zona (comuna Podari si municipiul Craiova), avand in vedere faptul ca produsul finit, etanolul, nu este folosit cel putin pentru alimentarea autovehiculelor necesare procesului de productie, care, conform raportului, pot ajunge pana la 121 autovehicule pe zi (v. pagina 118)?
2. Din documentarea in literatura domeniului, in calitate de voluntari si nu de evalutori desemnati, reprezentantii comunitatilor locale, semnatari ai documentului, au constatat ca specialistii desemnati pentru realizarea RIM nu au urmarit metodologia practicata la nivel international, LCA, “life cycle assessment”, considerată ca metoda adecvată de evaluare a performanței bioenergiei în comparație cu aceea a combustibililor fosili în materie de GES. Conform https://doi.org/10.1016/B978-0-12-409548-9.10075-2Get rights and content se precizeaza “Life cycle analysis” este de importață semnificativă in aprobarile si reglementarile, inclusiv guvernamentale, la nivel mondial. Astfel, conform LCA trebuiau luate in considerare, comparative, toate tipurile posibile de impact asupra mediului, pe intreaga duarată de operare. urmarind etapele proceselor intermediare, inclusiv costul global si eficienta inclusiv energetica a procesului.. RIM trebuia să ia in considerare proiectul propus de SC Clariant Products, comparativ cu alte solutii implementate la nivel mondial inclusiv cu procedeele clasice de producere a combustibililor fosili si urmarind avatajele si dezavantajele  acestora din perspectiva impactului asupra mediului.  Life cycle assessment of biofuels: Energy and greenhouse gas balances E.Gnansounou, A.Dauriat https://doi.org/10.1016/j.biortech.2009.05.067  In acest sens se precizeaza “Biodiesel is often considered to improve energy security and reduce the impact of fuel on climate change. However there are concerns about the impact of biodiesel when its life cycle is considered. Biodiesel leads to reduced fossil fuel use and is likely to reduce the impact of transport on climate change. However, it was found that the impact of biodiesel towards other categories, i.e. land use was greater than petroleum diesel. Therefore biodiesel production should be carefully managed to mitigate its impact on the environment.” https://doi.org/10.1533/9780857094575.1.23 In acest context, evaluarea LCA a devenit un instrument integral pentru dezvoltarea si implementarea politicilor in domeniul energiei  regenerabile si a dezvoltarii de biocombstibili sustenabili.
3. O componentă majora in cadrul analizei LCA, care nu poate fi ignorată este amprenta de apa, procesul necesita un volum de apa foarte mare de cca 640 mii mc/an apa, provenită din pânza freatică. Avand in vedere lipsa tot mai acuta de apa in zona ( secete prelungite in ultimii ani) pe tot parcursul ciclului de viata al procesului (30 ani) se va inregistra un consum total de cca 19 milioane mc apa. Extragerea acestui volum de apa din panza freatica poate avea consecinte asupra solului ( provocând in timp, alunecari, scufundări de teren in zonele in care rezerva de apa scade) si ca o consecinta a modificarilor climatice deja ingrijoratoare in zonă, in sensul accelararii fenomenului de desertificare.
4. Afirmatia evaluatorilor asiguratoare precum că proiectul nu va avea impact asupra alimentarii cu apa a localitatii Craiova ( deversarea apelor reziduale, in cei 30 ani se estimeaza cca 28800000  mc, se va face in amonte) genereaza intrebarea,  poate avea impact asupra localitatilor in aval de Jiu ?!
5. Consideram de asemenea ca dimensinoarea statiei de epurare a apei folosind datele pilotului demonstrativ de 365 tone/an din Germania, folosind parametrii de calitate ai apelor reziduale rezultate la instalatia la o scara cu mult sub nivelul instalatiei de la Podari este deosebit de riscanta. Compozitia apelor reziduale este dependenta, nu numai de natura proceselor care pot sa fie mult mai complexe la scara mare, dar si de calitatea materiei prime, respectiv paiele folosite si a apei.
6. Tot ca si componenta de baza procesului in cadrul a metodologiei de evaluare impact conform LCA este si etapa de pretratare a paielor pentru productia de bioetanol care, conform datelor din literatura, este estimata ca reprezentand cca 33% din costul total al productiei de biotenol. In acest context, evaluatorul trebuia sa analizeze comparativ metoda propusa de beneficiar cu alte metode existente, Se cunoaste că selectia unei tehnici de pretratare a paielor constituie o etapa deosebit de importanta in alegerea si dezvoltarea unei tehnologii, viabile din punct de vedere economic, de productie a bioetanolului din paie.

1. O alta componenta esentiala, care trebuia supusa analizei LCA, este efectul indepartarii paielor de pe sol, in vederea asigurarii de materie prima pentru productia de bioetanol. Aceasta poate conduce la scaderea pana la epuizare a Carbonului Organic al Solului, SOC ceea ce poate avea o infleunta deosebit de grava, chair ireversibila asupra calitatii solului. Exista numerose studii care arata ca în majoritatea cazurilor, se constata o tendinta clara de crestere a SOC si a continutului total de azot in sol prin incorporarea anuala in sol. Un studiu, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1364032114010855 realizat recent la nivelul UE arata variatia conținutului SOC în cele 27 tari din UE, cele mai scăzute valori fiind inregistrate in în zona Mediteranei, în timp ce valorile SOC mai mari sunt estimate pentru regiunile nordice și în special nord-estice. Aceste variatii sunt datorate interactiunilor dintre diferitele condiții pedo-climatice și agronomice conducand la o distribuție SOC complexă pentru UE, țările estice prezentând un model deosebit de neregulat. Asa cum se observa in hartile din figura 1, este evident modul in carea se preconizează că diferite zone din Europa vor reacționa într-un mod diferit la scenariul de colectare a reziduurilor de paie în interacțiune cu schimbările climatice: pentru unele zone. Astfel pentru zone, precum cum ar fi nordul Franței, Germania centrală, Spania centrală și majoritatea din Marea Britanie, rata de colectare obisnuita ( Business As Usual, BAU ) nu este de așteptat să provoace o epuizare a fondului SOC existent. În comparație, în zone precum estul Poloniei, Portugalia, România și țările baltice de nord, scenariul BAU este de așteptat să epuizeze SOC chiar și peste 1 t / ha, în special pentru orizontul de timp 2050.

1. Este evident ca exista mai mulți factori implicați în determinarea echilibrului SOC: caracteristicile solului, zonele climatice, acoperirea terenului și producția agricolă în sine. În general, asa cum se observa in figura fiecare țară conține atât zone roșii indicând scenariul de epuizarea a SOC ( zona rosie) cât și albastre( fara efecte de aces gen), cu unele cazuri de zone predominant roșii (de exemplu, Estonia, România și Ungaria) și altele cu o dominare a zonelor albastre (de exemplu, Danemarca și Marea Britanie).

Fig. 1. Variația absolută a SOC (t C / ha) în scenariul BAU pentru orizontul de timp 2020 (stânga) și pentru orizontul de timp 2050 (dreapta) în Europa

Sursa https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1364032114010855

Fig 2 Diferența între estimările reziduurilor de culturi disponibile pentru utilizări energetice, pe baza ratelor optime (OC) sau ale colectării implicite (DC). Culorile albastre identifică zonele în care OC> DC, în timp ce culorile roșii corespund zonelor în care OC <DC. Unitatea este de tone de reziduuri de cultură uscată / km2.

Sursa https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1364032114010855

Pe lângă caracteristicile solului, această situație se explică prin faptul că producțiile mai mari de culturi sunt asociate cu cantități mai mari de reziduuri de paie. Astfel, în zonele cu randamente agricole mai mari, se produce o cantitate mai mare de reziduuri de culturi, ceea ce asigură un aport COS mai mare în soluri; reziduurile de cultură ar putea fi parțial eliminate din pământ, în timp ce rămâne suficientă biomasă pentru a menține stocul de carbon din sol.

Pentru a oferi o vedere bazată pe țară, Fig. 3 arată cantitatea totală de reziduuri agricole potențial disponibile pentru producția de energie pentru țările UE-27, atât în abordările DC (bare stângi) cât și în cele OC (bare dreapta). Este interesant de observat că, în unele țări, cantitatea totală de reziduuri disponibile crește trecând de la valoarea implicită la colectarea optimă, în timp ce în altele scade. Modificările procentuale naționale variază între + 150% pentru Olanda și -80% în Bulgaria, în timp ce, în termeni absoluti, modificarea estimărilor reziduurilor disponibile care aplică abordarea optimă de colectare poate varia între aproximativ +11.500 kt în Franța și aproximativ -5300 kt în România .

Fig 3. Cantitatea de reziduuri agricole disponibile pentru producția de energie în țările UE-27 atunci când se aplică colectarea implicită (bare stânga) sau colectare optimă (bare dreapta). Date în mii de tone de materie uscată.

Sursa https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1364032114010855

   Din analiza prezentata rezulta ca in special zona de sud a Romaniei (jud Dolj inclus), in persepectiva 2020 – 2050, in situatia realizarii fabricii de bioetanol folosind paie si deci colectarea reziduurilor agricole pentru utilizare in procesul de productie, va fi dramatic afectata caliatea solului in sensul scaderei semnificative a COS.  

1. SC Clariant Products SRL nu are experienta in domeniu, asa cum am precizat in observatiile anterioare, doreste sa implementeze la scara industriala un proiect neatestat la acesta scara in tara de origine a cercetarii, Germania. In prima varianta a RIM se precizeaza ca operatorul are experienta in fabricarea amidonului si a produselor din amidon (pag 10), in varianta 3 se adauga si fabricarea altor poduse chimice organice de baza (pag 7). Experienta castigata in cateva luni in domeniul produselor organice nu este suficienta si nici convingatoare pentru asumarea implemnetarii in România a unui proiect in domeniul biocombustibililor.  Conform datelor publicate pe site-ul Biofuels,

(http://www.biofuelsdigest.com/bdigest/2014/09/28/clariants-demonstration-cellulosic-ethanol-plant-in-germany-the-complete-facility-in-pictures/) capacitatea de productie a instalatiei demonstrative din Straubing (deschisa in 2012) este de o tona pe zi de etanol, adica maxim 365 tone de etanol pe an. Trecerea de la 365 tone pe an la 50 mii tone nu poate fi facuta doar pe baza de simulari folosind date obtinute la scara demonstrativă, doar la instalatia care produce 365t/an.

18. In acest mod, asa cum se precizeaza in RIM, a fost dimensionata si statia de epurare a apelor uzate (debit max de 960000 mc/an). Realizarea si operarea unei statii de epuare care gestioneaza doar cca 2630mc/an – debit calculat conform unei reguli simpliste provenit de la o productie de 365t/an etanol la accea corespunzatoare unui debit de 120mc/hx8000h/an = 960000mc/an implica dificultati atat constructive, cât si de operare, si control. Luând in considerare faptul ca raul Jiu se deverseaza in Dunare, in cazul unor accidente de natura catastrofala, care pot avea conseciente avarierea grava a instalatiei in ansamblul acesteia si care pot avea efect de pluare majora a Jiului ( mai ales in perioda de seceta cand debiltul raului este foarte scazut) consideram ca evaluarea de impact a fabricii trebuia sa fie realizata si in context transfrontalier conform Conventiei ESPOO, Dunarea fiind granite comuna cu Bulgaria in sudul României.

1. Asa cum am mai specificat operatorul nu isi asuma riscurile, precizeaza acoperitor, daca se respecta limitele noxelor, masurile luate, calitatea va fi in parametrii propusi. Situatiile de avarii care nu pot fi controlate in cazul unor catastrofe naturale, care pot avea efecte cumulative asupra intregii instalatii nu sunt prevazute. Evaluatorul ar fi trebuit sa ia in considerare riscurile cumulative si nu doar pe etape de productie. Evenimentele catastrofice au o arie de manifestare generala si nu se limiteaza doar la o singura etapa a procesului. Si in cazul etapei de tratarea apelor uzate ca si in cazul celorlalte etape de productie, atat colectivul de evaluarea cat si beneficiarul dovedesc ca nu au experienta in domeniu.
2. Operatorul invoca specializarea in Germania a fortei de munca locale, care ar urma sa lucreze la instalatia de la Podari, la nivel de 50mii tone/an.  Trecerea de la faza laborator, micropilot, pilot si industrie prezinta dificultati care nu pot fi estimate. Modul de operare pe toate fazele procesului, nivelul de noxe, gestionarea acestora, pericolul de incendiu masiv al paielor depozitate in proximitatea zonei rezidentiale, la care se adauga si riscul dezvoltarii, greu de gestionat, a unor rozatoare (soareci sobolani, purtatori de microbi patogeni), riscul de poluare a solului si a apei, deteriorarea solului si gestionarea deseurilor sunt mult mai complexe in cazul unei intstalatii industriale de anvergura, comparativ cu o instalatie pilot care opereaza doar la nivel demonstrativ.
3. In gestionarea proiectului au fost observate cateva incalcari ale legislatiei in vigoare in domeniile urmatoare: domeniul transparentei decizionale, al protectiei mediului, al sanatatii populatiei, al protectiei si gestionarii resurselor naturale de apa dulce ale Romaniei:

1. Conform Legii nr 86/2000 (pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998) art. 6 alin. 4: „Fiecare parte va asigura participarea publicului la inceputul procedurii, atunci cand toate optiunile sunt deschise si poate avea loc o participare efectiva a publicului”. In cazul proiectului Clariant publicul nu a fost informat, dovada ca nici o persoana cu domiciliul in localitatea Podari nu a participat la dezbaterea (asa-zis) publica din 6 noiembrie 2018 la Podari si nici cel putin proprietarii locuintelor adiacente incintei fabricii nu cunosc efectele impactului asupra mediului al fabricii de etanol. Conform legii 86/2000 (conventia Aarhus) se precizeaza clar faptul ca in cazul realizarii unor investitii cu posibil impact negativ asupra sanatatii populatiei si mediului exista atat obligatia tuturor factorilor implicati de a informa corect si  transparent populatia asupra obiectivului investitional, cat si consultarea si participarea acesteia la luarea de decizii. In acest caz, din pacate prevederile actului normativ din Romania nu au fost respectate.
2. Nerespectarea legislatiei in domeniul protectiei mediului: in Raportul de Impact asupra Mediului, la pagina 177 a variantei 3, este mentionat in mod eronat: „valoarea emisiilor de CO2 generate in procesul de fabricare a etanolului din celuloza, respectiv de 60 560 tone/an se incadreaza sub valoarea de prag de 100 milioane kg/an, specificata in anexa 2 a acestui regulament” (n.n.: „Regulamentul E-PTTR” – Regulamentul CE nr 166/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind infiintarea unui registru european al emisiilor si transferului de poluanti, conform Protocolului privind Registrul poluanţilor emişi şi transferaţi adoptat la Kyoto in 2003 si ratificat in Romania prin Legea nr 112/2009). In acest context, fabrica de etanol din Podari trebuie inscrisa in Registrul poluantilor emii si transferati pentru ca trebuie luata in considerare cantitatea cumulativa rezultata atat la fabrica de etanol Clariant, cat si cantitatea emisiilor rezultate din traficul rutier (vezi Anexa1 – Componenta traficului rutier emisii aer din 25.04.2019 – la R.I.M. varianta 3) cat si al centralei de cogenerare GETEC aferenta fabricii (vezi pagina 286 din RIM), acestea functionand impreuna si generand in total 60 560 tone/an + 1 115 tone/an + 170 550 tone/an , totalizand 223 225 tone/an.
3. Nerespectarea legislatiei in domeniul sănătății populatiei: Studiul de Impact asupra Sanatatii este intocmit la data 21.05.2019 si are la baza RIM varianta 2. In varianta 3 a RIM concluziile evaluatorului se modifica, de exemplu, din impact local in impact regional. In varianta RIM 2 impactul asupra poluarii apelor este considerat indirect, dar acest lucru se modifica in impact direct asupra poluarii apelor in varianta 3 a RIM. Avand la baza o varianta nefinalizata, Institutul de Sanatate Publica este indus in eroare si nu poate analiza corect impactul asupra sanatatii populatiei. Exprimarea neclara a evaluatorului Ramboll, de exemplu, referitor la poluarea apei (punctul 1 din tabelul nr 88 din RIM 3) din „-1” = impact negativ nesemnificativ in coloana de observatii se preia eronat „impact nesemnificativ” omitandu-se cuvantul „negativ” din sintagma, are ca rezultat o preluare gresita in Studiul asupra sanatatii polulatiei: „impact nesemnificativ”!
4. Lânga locuintele de pe strada Dunarii (la cca 40m distanta de limita lor de proprietate) se propune amplasarea unei platforme deschise de depozitare a paielor cu o suprafata de 13 000 mp. In RIM nu se analizeaza impactul rozatoarelor de pe aceasta platforma, permanent plina cu paie, asupra sanatatii oamenilor care locuiesc la doar cca 40 m distanta. Concluzionăm ca studiul nu este unul exact si subliniem faptul ca nu s-a emis avizul DSP pentru investitie.
5. Nu a fost intocmit un scenariu de actiune pentru situatia cea mai defavorabila in cazulunui incendiu cumulativ si un plan de interventii. In planul general de situatie (Rev. 2), langa locuintele existente pe strada Dunarii (DN56), dar neprezentate in aceasta plansa, la cca 40 m distanta de limita lor de proprietate, se propune amplasarea platformei de depozitare a paielor (S=13000mp) si sectia de macinare a paielor (S=2628mp), amandoua identificate cu risc mare de incendiu, categoria C de pericol.
6. Subliniem inexactitatea datelor puse la dispozitia evaluatorului RAMBOLL:
   Pe planurile prezentate de proiectant, chiar in cele suprapuse peste cartarea GOOGLE MAPS, se omite existenta celor cca 30 de locuinte, situate pe strada Coloniei, reprezentandu-se doar 5 locuinte, chiar in zona in care se dimensioneaza distante de la investitia propusa la locuintele existente in vecintatate. Astfel, nu numai ca nu sunt aratate toate locuintele din strada Coloniei, dar sunt complet „uitate” locuintele de pe str Dunarii (DN56) invecinate la mai putin de 40 m. In incinta fabricii Clariant, chiar in aceasta zona se propune amplasarea, cladirii pentru macinarea paielor, generatoare de zgomot si de praf de paie.
7. Inexactitatea datelor puse la dispozitie a dus la modificarea distantelor pana la locuintele existente in vecinatate, de la o varianta la alta a RIM. Tot in mod eronat sunt prezentate distantele pana la zidul constructiei si nu pana la limita de proprietate, neluandu-se in considerare ca proprietatea privata este in intravilanul localitatii, ca imobilul are functiunea de locuinta, si ca intre zidul locuintei si limita proprietatii (gard), curtea poate ar fi folosita de exemplu de copii ca sa se joace.

Sunt doar cateva dintre argumentele, pe baza cărora, ca reprezenatanti ai societatii civile din comunitatile posibil afectate de realizarea proiectului, ne opunem implementarii proiectului propus de SC Clariant Products SRL Sunetem in continuare intersati de orice evolutie referitoarea la acest proiect si in eventualitatea ca se va realiza o alta varianta de  RIM propnem ca raspunsurile sa fie datae in cadrul unei dezbateri publice mediatizate, la o ora de maxinma audienta pentru a asigura o transparenta totala față de publicul interesat.

Semnatari ca reprezentanti ai comunitatiilor locale:

Asociatia Civica pentru Viață

Dr. Ing. Adi-Maria Simoiu, Președinte

Grupul de Initiativa Civică Podari,

Ing. Costel Avram, Președinte

Sindicatul Național al Adiministrației Publice, ”Forța Legii”

Ing. Ringo Damureanu, Președinte

Sindicatul „Solidaritatea Universitară”, Universitatea din Craiova

Ing. Mugurel Popescu, Președinte

Data 5.08.2019

Views: 1