Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova are plăcerea să anunțe premiera spectacolului cu piesa „Țara lui Gufi” scrisă de Matei Vișniec în regia lui Dan Tudor.
Premiera va avea loc vineri, 7 martie 2025, ora 19:00 la sala Amza Pellea.
Distribuția: Nicolae Vicol, Alina Mangra, Alexandra Francu, Nicolae Poghirc, Ștefan Cepoi, Angel Rababoc, Cosmin Rădescu, Dragoș Măceșanu, Gabriel Marciu, Ionuț Botoroagă, Adrian Tudor, Răzvan Rusan, Emilian Teofil Stănică, Dragoș Andronie, Andrei Dobre, Mihai Manea, Mișu Nărămzoiu, Constantin Ciuică
Piesa de teatru Țara lui Gufi a fost scrisă în timpul regimului comunist din România, o perioadă marcată de opresiune politică, cenzură și control asupra libertății de exprimare. Țara lui Gufi este o piesă de teatru care spune povestea unei lumi fantastice, populate de personaje ciudate și amuzante, în care realitatea și fantezia se împletesc într-un mod neașteptat. Piesa combină umorul cu momente de reflecție profundă, explorează teme legate de condiția umană, libertate și conformism, într-un mod metaforic. Acțiunea se desfășoară într-un univers oniric, unde personajele trăiesc într-o lume controlată de Gufi. Piesa este o reflexie asupra puterii, manipulării și pierderii identității în fața sistemelor autoritare.
Poet, dramaturg, romancier, jurnalist, Matei Vişniec s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi, în judeţul Suceava. În septembrie 1987 a cerut azil politic în Franţa, iar între anii 1990 şi 2022 a lucrat ca jurnalist la Radio France Internationale. După căderea comunismului, în 1989, activitatea lui Matei Vişniec s-a derulat între Franţa şi România, între două culturi şi două limbi, între Vest şi Est.
Matei Vişniec este autorul mai multor volume de poezie şi de articole, a şase romane, a unei culegeri de nuvele şi a peste 60 de piese de teatru care sunt traduse în peste 30 de limbi şi s-au aflat pe afiş în numeroase ţări. Unele dintre ele au fost montate în teatre importante din Europa: Teatrul Rond Point des Champs Elysées la Paris, Teatrul Stary din Cracovia, Teatrul Piccolo din Milano, Teatrul Regal din Stokholm, Teatrul Young Vic din Londra, Teatrul Naţional din Istanbul, Teatrul Maxim Gorki din Berlin, Teatrul Naţional din Sofia, Teatro Stabile din Torino, Teatrul Amalia din Salonic.
Numeroase premii i-au răsplătit activitatea, începând cu Premiul pentru poezie acordat de Uniunea Scriitorilor din România în 1984 pentru volumul Înţeleptul la ora de ceai. El a mai obţinut Premiul Academiei române, precum şi Premiul pentru întreaga activitate a Uniunii Teatrale din România (UNITER).
În Franţa i-a fost decernat de mai multe ori Premiul presei la Festivalul internaţional de teatru de la Avignon, Premiul european acordat de Societatea Autorilor şi Compozitorilor Dramatici, precum şi Premiul de literatură europeană Jean Monnet pentru romanul Negustorul de începuturi de roman.
După căderea comunismului în 1989 Matei Vişniec a devenit unul dintre autorii cei mai jucaţi în România, cu spectacole create pe toate scenele naţionale (Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Cluj, Craiova, Timişoara), precum şi în alte numeroase oraşe. Numeroase piese radiofonice realizate de Teatrul Naţional Radiofonic. La Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova i s-au montat până acum piesele Frumoasa călătorie a urşilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt (regia Mircea Cornişteanu), Hotel Europa complet (regia Șerban Puiu), Occident Express (regia Alexandru Boureanu).
„Matei Vișniec, probabil cel mai important dramaturg român contemporan, posedă și un vast registru tematic, nu doar o foarte personală libertate de vedenii, de viziune.”
Mircea Iorgulescu
„În urmă cu peste 40 de ani, cînd am scris Ţara lui Gufi, românii nu întrezăreau nici o lumină la orizont iar deprimarea era generală. Pentru mine literatura însemna unicul spaţiu de libertate, iar textele subversive singura formă de rezistenţă pentru ca spălarea pe creier operată de regimul comunist să nu devină totală.
Ţara lui Gufi este singura mea piesă care rezistă cu încăpăţînare la traducere. Au existat încercări, inclusiv din partea mea, dar se pierde prea mult din savoarea invenţiilor de limbaj.
Mă bucur ca un copil bătrîn întrucît regizorul Dan Tudor „reciteşte” scenic această piesă a mea de tinereţe şi că montarea este găzduită de Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova. Scena craioveană mi-a adus, din 1989 încoace şi alte bucurii. Pentru ea am scris, de exemplu, piesa Occident Express în contextul unui interesant program propus de Convenţia Teatrală Europeană.
Revenind la Gufi şi la povestea mea plasată într-o imaginară ţară a orbilor… Sincer să fiu, niciodată, de la căderea comunismului încoace, nu mi-a fost atît de frică precum îmi este astăzi că noi forme de orbire sunt posibile. Din acest punct de vedere ceea ce scriam în urmă cu peste patru decenii rămîne perfect valabil ca mesaj: dacă nu vom şti să deschidem ochii nu vom şti într-o bună zi cum să deschidem cuşca în care ne va închide orbirea.”
Matei Vişniec , Ţara lui Gufi – o poveste personală cu… tîlc
,,Omul lui Vişniec e purtător al unei idei; sau semnifică un destin universal; caută ceva care nu-i aparţine numai lui; se află în miezul unui mister pe care nu-l poate nici desluşi, nici birui… Omul lui Vişniec e el însuşi un mister… un alter ego al scriitorului cutreierat de nelinişti.”
Valentin Silvestru, prefaţa vol. Teatru, de Matei Vișniec, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1996
„Țara lui Gufi imaginată de mine mi-aș dori să arate așa cum a gândit-o Matei Vișniec, să nu-și piardă sufletul și sensul scriiturii autorului, pentru că dumnealui a provocat această bucurie de a mă implica în acest proiect și apoi, la nivel de fantezie scenică, să-mi aparțină.
Țara lui Gufi este o țară în care puful de păpădie zboară și nu e văzut, unde norii sunt pe cer, dar nu pot să fie văzuți, unde luna, soarele, stelele există, însă oamenii nu se pot bucura de acest minunății, până la un moment dat când cineva le „ridică pleoapele”.
Există o punte spirituală peste ani… în urmă cu trei decenii, la absolvirea facultății, monologul Sufleurul fricii m-a făcut să mă îndrăgostesc iremediabil de scriitorul Matei Vișniec, dar întâlnirea noastră recentă a declanșat o altă curiozitate: care este acea scriitură a lui Matei Vișniec care ar avea nevoie de mine pentru a căpăta dimensiunea spectaculară dorită de autor?! Răspunsul este chiar Țara lui Gufi, spectacolul nostru, care s-a născut din dorința copilărească de a descoperi cât mai multe situații imaginate sau provocate de excepționalul text al autorului, cu permanentă grijă pentru dimensiunea candidă, jucăușă a acestuia. (…)
Întâlnirea cu actorii fantastici ai trupei Naționalului craiovean a declanșat alegerea acestui text, devenind una dintre cele mai frumoase și fericite întâmplări artistice ale parcursului meu regizoral, o bucurie nemaipomenită.”
Dan Tudor
„Ţara lui Gufi reprezintă o parabolă a condiţiei omului nevoit să trăiască orbit de ideologia unui regim totalitar. Gufi ar simboliza forţa istoriei (care, nu de puţine ori şi cu precădere în ultimul secol, a încremenit într-un singur om) ce conduce individul la alienare, distrugându-i toate atributele umane. Cel puţin pentru cititorul român, morala textului devine transparentă.”
Bogdan Creţu
Genul spectacolului: basm comic pentru toate vârstele
de Matei Vișniec
versiune scenică: Dan Tudor
regia, ilustrația și muzica originală: Dan Tudor
scenografia: Lia Dogaru
coregrafia: Florin Fieroiu
concept și animație video: Ștefan Triculete, Mihai Manea
asistența de scenografie: Adelina Galiceanu
Durată spectacol: 100 min fără pauză
Reprezentații: 7, 8, 19 martie 2025
Biletele se pot achiziționa atât online, direct din site-ul instituției www.tncms.ro, cât și în format fizic, de la agenția teatrală.
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Contact Agenția teatrală:
Strada Alexandru Ioan Cuza, nr. 11, în clădirea teatrului
Telefon: 0251.413.677
Program: Luni – Vineri: 11:00 – 19:00; Sâmbătă – Duminică: 12:00 – 19:00
TEATRUL NAȚIONAL „MARIN SORESCU” CRAIOVA
https://www.facebook.com/tncms.oficial
https://www.instagram.com/teatrul_national_craiova
Views: 11
