Prim-ministrul interimar Mihai-Viorel Fifor a participat, în această dimineață, la Palatul Victoria, la deschiderea reuniunii de la București a Trio-ului de Președinții ale Consiliului Uniunii Europene din care România va face parte în cursul primului său mandat, începând cu 1 ianuarie 2019, și care mai include Finlanda şi Croaţia.
Premierul interimar Mihai-Viorel Fifor le-a transmis celor trei delegații, conduse de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, respectiv, secretarul de stat pentru Afaceri Europene în cadrul Cabinetului Premierului Finlandei, Kare Halonen, și secretarul de stat pentru Afaceri Europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Croația, Andreja Metelko-Zgombic, în prezența directorului Direcției Politică Generală din cadrul Secretariatului General al Consiliului, Gábor Ivan, angajamentul deplin al Guvernului României în ceea ce privește pregătirea exercitării mandatului din primul semestru al anului 2019 și colaborarea în cadrul Trio-ului de Preşedinţii cu Finlanda şi Croaţia.
”Vă asigur că România se pregătește cu seriozitate pentru preluarea primului său mandat la Președinția Consiliului UE și vom implica toate resursele necesare pentru a ne încadra în calendarul pe care ni l-am asumat pentru acest obiectiv și pentru o colaborare eficientă în cadrul Trio-ului de Președinții”, a declarat prim-ministrul interimar Mihai-Viorel Fifor.
La finalul reuniunii în care s-a convenit asupra calendarului Trio-ului România-Finlanda-Croația precum și asupra metodologiei de lucru, ministrul delegat Victor Negrescu s-a referit la pașii parcurși până acum de România în ceea ce privește pregătirea programului comun în cadrul Trio-ului cu Finlanda și Croația și a documentului național cu prioritățile și agenda mandatului României la Președinția Consiliului UE.
Referitor la agenda Trio-ului România-Finlanda-Croația, cei trei oficiali au declarat că dialogul lansat în septembrie anul trecut va contribui, în următoarele luni, la cristalizarea priorităților comune, ținând cont de rezultatul consultărilor publice care vor avea loc și de de faptul că în plan european există doleanţe comune ale cetățenilor în aproape toate statele membre.
Ministrul delegat Victor Negrescu a precizat, totodată, că există subiecte de interes european care vor influența agenda de priorități a mandatului României, precum Brexit, viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, formarea următoarei Comisii Europene sau pregătirea următorului cadru financiar multianual al Uniunii Europene – teme prezente inclusiv pe agenda dialogului pe care România îl poartă cu Trio-ul actual. Nu în ultimul rând, agenda României la președinția Consiliului UE se va suprapune cu mandatul țării noastre la Președinția Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, astfel încât teme de interes pentru regiunea Dunării au șanse să devină teme de interes european.
”Întâlnirea de astăzi dovedeşte că există continuitate în actul de pregătire a Preşedinţiei Consiliului UE și dorim să asigurăm că România este pregătită să gestioneze acest mandat, iar importanţa acestui moment a fost înţeleasă de toţi actorii instituționali și politici. Prioritatea României este să dea dovadă de profesionalism în exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, dar și să profite de acest moment pentru a-și îmbunătăți imaginea și consolida poziția în plan european”, a declarat Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
La rândul lor, secretarul de stat pentru Afaceri Europene în cadrul Cabinetului Premierului Finlandei, Kare Halonen, și secretarul de stat pentru Afaceri Europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Croația, Andreja Metelko-Zgombic, au apreciat drept foarte bun stadiul actual al pregătirii României pentru exercitarea Președinției Consiliului UE. De asemenea, a fost subliniat angajamentul ferm al celor trei țări de a colabora în cadrul Trio-ului pentru atingerea obiectivelor comune, în beneficiul Uniunii Europene, al statelor membre, dar și al cetățenilor europeni, și pentru a-și reafirma angajamentul în proiectul european şi a-l îmbunătăţi cu contribuţia specifică fiecărei țări.
Victor Negrescu: Bună ziua și bine v-am găsit! Astăzi, la sediul Guvernului României am organizat o reuniune a trioului de președinții a Consiliului Uniunii Europene, împreună omologii mei din Finlanda și Croația. Am avut ocazia să discutăm despre mecanismele de lucru, care vor caracteriza președinția Consiliului Uniunii Europene și felul în care cele trei țări vor colabora în formatul de trio. După cum probabil cunoașteți, trei țări, timp de 18 luni, lucrează împreună, pentru a pune pe agenda Uniunii Europene tematicile de interes pentru cetățenii europeni. Trebuie să lucrăm împreună pentru a ne asigura că, într-adevăr, Uniunea Europeană caută cele mai bune soluții pentru cetățeni și, mai ales, că există o oarecare coordonare între țările implicate. A fost o ocazie pentru noi să stabilim un format de lucru, să stabilim o metodologie și să discutăm într-o fază inițială despre posibilele priorități la nivelul trioului nostru. Întâlnirea de astăzi dovedește că există continuitate în actul de pregătire al președinției Consiliului Uniunii Europene, că, într-adevăr, toate lucrurile merg așa cum se cuvine și că sunt parte a unui proces bine organizat, în sensul acesta am reușit, astăzi, să avem o întâlnire scurtă cu premierul interimar, domnul Fifor, o să avem o întâlnire la Palatul Parlamentului cu colegi parlamentari și o întâlnire la Administrația Prezidențială, pentru a ne asigura că, într-adevăr, această președinție a Consiliului Uniunii Europene este, așa cum am spus-o și cu alte ocazii, o președinție care nu este deținută de un ministru sau de un guvern, ci e deținută de întreaga Românie și dorim să ne asigurăm în acest sens că toți actorii și toate instituțiile sunt implicate în acest proces. Doresc să le mulțumesc omologilor mei din Finlanda și din Croația pentru participarea la această întâlnire și întâlnirile care vor urma și că împreună reușim să avem un dialog constructiv, care se dovedește a fi eficient și, care, ușor-ușor, ne duce și mai aproape de această președinție importantă pentru România și pentru Uniunea Europeană. În minutele următoare o să dau cuvântul omologilor mei pentru scurte intervenții și o să luăm în ordinea președințiilor, o să-l invit pe domnul Kare Halonen, din Finlanda, pentru a lua cuvântul:
Kare Halonen: Mulțumesc foarte mult, domnule Negrescu, mulțumesc foarte mult pentru invitația de a veni aici și de a avea această primă întâlnire la nivelul nostru, pentru a pregăti cooperarea trioului pentru președinția noastră. Am avut o discuție foarte fructuoasă și vom vedea cum putem continua activitatea, munca. Pentru Finlanda este foarte important faptul că, atât România și Croația sunt bine pregătite pentru președinție și împreună vom putea continua aspectele importante pe agenda Uniunii Europene. Sunt mulțumit de faptul că am putut să ne întâlnim cu prim-ministrul interimar. Vom avea o întâlnire și cu reprezentanții Parlamentului și, bineînțeles, și cu reprezentanții Președinției. Vă mulțumesc foarte mult!
Victor Negrescu: O să îi dau cuvântul și colegului meu din Croația
Andreja Metelko-Zgombić: Mulțumesc foarte mult! În primul rând, aș vrea să vă mulțumesc pentru organizarea acestei întâlniri importante. Croația este o țară, care, împreună cu România și Finlanda, apreciază și ține cont de prioritățile președinției viitoare și credem că aceasta va fi șansa de a ne reafirma angajamentul în proiectul european și de a-l îmbunătăți cu contribuția noastră specifică. Întâlnirea de astăzi a fost extrem de folositoare, am convenit asupra calendarului, asupra metodologiei de lucru și am reafirmat angajamentul de a lucra împreună, îndeaproape și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm împreună în perioada următoare. Vă mulțumesc foarte mult!
Victor Negrescu: Dacă sunt întrebări…
Reporter: Carmen Gavrilă, Radio România, bună ziua! – Două întrebări: Care este acest format de lucru pe care l-ați stabilit? Și dacă s-au prefigurat în discuții niște teme principale pentru președinția română, priorități? Mulțumesc!
Victor Negrescu: În primul rând, am folosit un format de lucru care a fost discutat în prealabil cu Secretariatul Consiliului. De fapt, și Secretariatul Consiliului a fost prezent la reuniune pentru a se asigura că, într-adevăr, folosim un mod de lucru care a mai fost folosit și de alte președinții, în trecut. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă ca în prima parte a anului să avem o serie de discuții tehnice despre ceea ce înseamnă stabilirea unui document comun. Acest document comun urmează să aibă o primă formă, în iunie-iulie, urmând ca în a doua perioadă a anului să fie în final aprobat. După cum probabil cunoașteți, programul comun la nivel de trio este prezentat de abia în luna decembrie, cu o lună înainte de preluarea președinției și atunci, practic, o să avem o formă finală a acestui document. Între timp, pe lângă munca pe care o facem la realizarea unui document comun, lucrăm și la realizarea documentului național. În sensul acesta, anul trecut am avut trei consultări interne, la nivelul sistemului public, consultări în care am implicat, evident, și Parlamentul, și Administrația Prezidențială, și colegii din Parlamentul European, și membrii din Comitetul Regiunilor sau Comitetul Economic Social European și, evident, toate partidele politice şi, în momentul de față, avem un prim draft, acest prim draft care conține aproximativ patru idei generale și 100 de posibile dosare, urmează a fi supus dezbaterii publice chiar în această săptămână, pentru a defini, împreună cu societatea civilă, partenerii din mediul sindical și mediul patronal, dar și cu cei interesați de acest subiect, lista finală de priorități. După cum ați văzut, în ultimele luni, am căutat să transparentizăm acest proces. Cred sincer că nu trebuie ca aceste priorități să fie impuse de către un minister, ele trebuie să fie rezultatul unei consultări foarte deschise la care pot participa cât mai mulți actori. În sensul acesta, tot în această săptămână o să lansăm site-ul de pregătire al președinției care permite cetățenilor, atât din ţară, cât și din afara țării, să participe la acest proces, venind cu ideile lor, cu inputurile lor, pentru a clădi, în final, un document care să fie însușit de cât mai mulți cetățeni. Obiectivul nostru este acela de a ne asigura că această președinție este una cât mai transparentă, la care pot participa efectiv toţi cetățenii, oriunde se află ei. De aceea am luat două decizii importante, pe care le reiterez cu această ocazie: Prima decizie este de a organiza dezbateri și întâlniri peste tot în ţară. Avem summit-ul care va fi organizat la Sibiu, pe 9 mai 2019, dar avem de asemenea reuniunile ministeriale, informale care sunt organizate la București, dar în fiecare județ din țară vom organiza cel puțin o reuniune pentru a da posibilitatea fiecărui cetățean, oriunde se află în țară, să participe efectiv la ce înseamnă dimensiunea europeană a României. A doua decizie pe care am luat-o, pentru a ne asigura că cetățenii participă efectiv și că – de ce nu? – contribuim și noi la dimensiunea europeană a viitorului Europei, este să încercăm să recentrăm lista noastră de priorități pe prioritățile cetățeanului și dacă ne uităm la sondajele de opinie, vedem că în plan european există doleanțe comune în mai toate statele membre. De fapt, acest subiect a reprezentat o temă de interes pentru toți trei, nevoia de a ne cum putem să aducem Europa mai aproape de cetățeni și cum putem participa la aceste discuții despre viitorul Europei, care urmează, sperăm noi, ca în perioada următoare să fie și mai intense. În plan național, am luat decizia chiar să participăm la inițiativa de a organiza dezbateri cetățenești la care să implicăm, evident, populația pentru a discuta despre viitorul Europei şi în perioada următoare împreună cu celelalte state membre care doresc să facă astfel de dezbateri, vom lansa acest ciclu de reuniuni.
Reporter: Domnul secretar de stat din Finlanda a subliniat cât de important este și pentru țara domniei sale ca România și Croația să fie pregătite pentru preluarea președinției. Întrebarea mea este dacă nu cumva instabilitatea politică din România ar putea afecta acest nivel de pregătire pentru autoritățile române? Nici despre dumneavoastră nu se știe dacă, după discuția de astăzi, rămâneți sau nu partenerul dumnealor de dialog.
Victor Negrescu: Doriți să vă răspund eu, da?
Reporter: Da.
Victor Negrescu: Sau și dânșii?
Reporter: Și domniile sale.
Victor Negrescu: Nicio problemă! Despre asta este vorba! Despre continuitate. Am spus-o și public, nu cred că este vorba despre un ministru aici. Este vorba despre capacitatea statului de a fi coerent. Astăzi, la întâlnirea la care am participat, am participat alături de colegi din Ministerul Afacerilor Externe care au capacitatea de a duce lucrurile înainte, dacă acest lucru se va întâmpla. Pentru noi semnalul a fost unul important: de a da garanția cetățenilor că indiferent de aceste schimbări, noi suntem pregătiți să gestionăm această președinție. Și suntem pregătiți să o gestionăm! Prezenta premierului interimar la reuniunea noastră, pentru a ne saluta și a schimba câteva cuvinte, a fost exemplul clar, că, într-adevăr, înțelegem importanța acestui moment. Și importanța acestui moment este înțeleasă de toată lumea, de toți actorii și de toate partidele. Chiar în intervenția pe care a avut-o premierul desemnat, am putut vedea că s-a referit, doamna Dăncilă, la această viitoare președinție așa cum s-a referit inclusiv președintele României. Iată că înțelegem cu toții miza și vom depune toate eforturile pentru a ne asigura că pregătirile nu vor fi afectate de aceste schimbări politice. Menționez că există ţări care au deținut președinția, care, pe perioada președinției, au organizat alegeri, cum a fost cazul Maltei, recent. În consecință, nu este un lucru inedit faptul că există discuții politice înainte de o președinție, sau chiar pe perioada unei președinții şi aș vrea să punem lucrurile în context de fiecare dată când face referire la aceste lucruri. O să invit, care dorește, să vorbească de aceste aspecte:
Kare Halonen: Da, mulțumesc, trebuie să spun că am fost impresionat de pregătirea României, în această fază, în comparație cu țara mea. Bineînțeles, noi avem mai mult timp, cu 6 luni mai mult, dar am fost impresionat de progresul pe care l-ați făcut în România. Legat de continuitate, vă pot spune că în Finlanda vom avea alegerile parlamentare cu două luni înainte de începerea președinției și Finlanda va avea de o lună și jumătate nevoie să-și formeze noul guvern, dar nu suntem îngrijorați, pentru că și în România este un exercițiu care implică toate cercurile societății, cetățenii și toate pârțile implicate. Vă mulțumesc.
Andreja Metelko-Zgombić: Pot fi de acord cu colegul din Finlanda, am fost impresionați de pregătirea României în cadrul întâlnirii de astăzi, și aceste probleme sunt probleme de importanța națională, care implică toți parlamentarii, toate partidele politice și sunt direcționate către interesul cetățenilor, dar suntem încrezători că România va servi scopul președinției și a obiectivelor comune, la care lucrăm, pentru a servi mai bine Uniunea Europeană, dar și pentru în beneficiul fiecărui stat membru și în beneficiul cetățenilor țărilor noastre. Vă mulțumesc. Victor Negrescu: Aș vrea doar să menționez aspecte, /…/ președinția Consiliului Uniunii Europene, în consecință vor deține președinția unei instituții a Uniunii Europene și nu a Uniunii Europene în ansamblul său și este important de menționat acest lucru. Acest lucru presupune un efort tehnic extrem de important şi noi am înțeles acest lucru. De aceea, încă de anul trecut am căutat să identificăm viitorii președinți și vicepreședinți de grupuri de lucru care vor gestiona elementele tehnice în jurul acestei președinți. De fapt, ei vor juca rolul cel mai important. Aceste persoane sunt persoane din sistemul public, persoane care lucrează de mult timp în sistemul public, care au o pregătire tehnică şi au investit în ultima perioadă în formarea lor, în îmbunătățirea performanței lor tehnice și vom continua acest proces inclusiv anul acesta. Acele persoane, vorbim în total de 1.500 de experți, sunt cele care vor permite ca această președinție să fie una de succes. Acele persoane sunt cele care vor asigura continuitatea şi care se vor asigura că statul român va gestiona această președinție așa cum se cuvine şi este important de menționat acest lucru şi pe această cale doresc să le mulțumesc pentru efortul lor și contribuția pe care o vor aduce la reușita acestei președinții. Dacă nu mai sunt întrebări? Ultima.
Reporter: Aş mai avea o întrebare pentru reprezentanții celor două ţări, Croația şi Finlanda, dacă guvernele lor şi-au schițat deja niște teme pe care vor să le susțină şi să le propună spre susținere pentru trioul format din România, Finlanda şi Croația.
Kare Halonen: În cazul Finlandei, situația este următoarea: am convenit asupra aranjamentelor practice cu privire la recrutarea, am stabilit întâlnirile care vor avea loc în Finlanda, asupra bugetului. Acum, săptămâna viitoare, Guvernul va lansa și va lucra asupra substanței președinției. Deci, în acest moment, nu avem exact programul subiectelor. Aceste vor fi discutate în viitorul apropiat. Vă mulțumesc! Andreja Metelko-Zgombić: În pregătirea pentru președinția Croației, sunt în lucru, suntem a treia țară la rând, am avut discuții interesante astăzi referitoare la diferite idei și priorități. Croația nu a adoptat în mod formal niciuna, dar avem un dialog interguvernamental și în următoarele luni vom cristaliza aceste idei, pentru a putea contribui la prioritățile comune ale trioului și pentru a putea răspunde la adevăratele nevoi ale Uniunii Europene și ale intereselor membrilor Uniunii Europene pe durata președinției celor trei țări.
Victor Negrescu: Pentru o mai bună claritate, trebuie menționat că este vorba de două documente. Un prim document se referă la prioritățile trioului, prioritățile noastre comune, acest document, evident, aprobat de cele trei state, va fi supus atenției celorlalte state membre și va fi, în final, aprobat în aceste structuri ale Consiliului. Suplimentar, avem un document național care prevede prioritățile naționale, acest document urmează să fie aprobat de către principalele instituții implicate în acest proces, de Guvernul României, Administrația Prezidențială şi Parlamentul României și acest lucru, cel mai probabil, se va întâmpla la finalul primei părți a anului, dacă nu, cel mai târziu luna septembrie și este un document important. Evident, sunt subiecte care, oricum, ne vor influența agenda. De exemplu, Brexit – ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se va întâmpla pe perioada, teoretic, a președinției noastre și, în consecință, acest lucru ne va afecta modul în care vom gestiona lucrurile de zi cu zi în plan european. Suplimentar, avem discuția despre viitorul buget european, viitorul cadru financiar multianual și această dezbatere este una extrem de importantă, pe care cu siguranță urmează să o tratăm într-o manieră foarte coerentă și serioasă în plan european și România deja participă, alături de președinția bulgară și cea austriacă, în aceste negocieri importante. De fapt, rolul României va fi de a se asigura că există o oarecare continuitate între trioul actual și trioul nostru. Suplimentar, mai există încă un subiect care va afecta activitatea noastră de zi cu zi. Ne referim aici la viitoarele alegeri europene și formarea viitoarei comisii și desemnarea viitorului președinte al Consiliului European. Aceste lucruri, evident, ne vor afecta modul în care vom gestiona președințiile pentru că, pe lângă desemnarea de persoane, vorbim de redefinirea agendei strategice în plan european și aceste documente sunt extrem de importante. De fapt, inclusiv la summit-ul de la Sibiu vom vorbi despre strategia viitoare în perioada 2019-2024 și aceste documente pe care trebuie să le discutăm împreună și cu siguranță o să o facem, aceste documente sunt cele care vor defini foarte clar care sunt prioritățile noastre și ceea ce am reușit să realizăm. Cred că dincolo de întocmirea unui document amplu, ce este important pentru noi este să fixăm obiective care sunt tangibile, care pot fi realizate și care, la finalul zilei, pot aduce beneficii cetățenilor europeni. În consecință, dincolo de lucrurile comunicaționale, care sunt extrem de importante, o să ne concentrăm spre a ne face munca de zi cu zi, să ne asigurăm că într-adevăr la finalul președinției noastre țările membre vor recunoaște pregătirea noastră profesională și capacitatea de a gestiona o astfel de președinție. Mai există și subiecte de pe agenda națională care riscă să devină subiecte europene, mă refer aici la faptul că, de exemplu, România va deține președinția Strategiei Dunării, începând cu noiembrie anul acesta, până în noiembrie 2019. Această președinție se va suprapune cu președinția Consiliului Uniunii Europene și, evident, este un subiect de interes pentru România. Cred că mai era o întrebare în spate. Dacă nu mai există, noi vă mulțumim!
Views: 0
