Guvernul a aprobat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se elimină obligaţia clienţilor casnici care au mai multe locuri de consum de a depune declaraţii pentru un preţ plafonat la energie.
“Am decis în ședința de guvern de astăzi să eliminăm obligația clienților casnici de a depune declarații privind locul de consum la care beneficiază de preț plafonat, în cazul în care au locuri de consum la domiciliu și la reședință. Sunt unele excepții pe care le menținem pentru persoanele care beneficiază de tariful cel mai mic la energie, respectiv de 0,68 de lei/kWh.
Tot astăzi, am preluat în legislația națională regulamentul european în baza căruia societățile comerciale cu activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor vor plăti o contribuție de solidaritate. Se aplică pentru profiturile excedentare, respectiv câştigurile care în acest an şi în anul următor vor depăşi cu peste 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.
Asigurăm astfel finanțarea investițiilor în proiecte energetice strategice și resurselor necesare pentru protejarea populației de efectele creșterii prețurilor la energie.
În situații de criză, principiul solidarității trebuie să guverneze, în beneficiul cetățenilor și economiei.”,a declarat Premierul Nicolae Ciucă.
“Începem ultima ședință de guvern din acest an, un an care nu a fost deloc ușor și care a adus pe masa Guvernului și, desigur, pe masa coaliției o serie întreagă de decizii și analize care s-au concretizat în măsuri care se cunosc foarte bine și care au contribuit la asigurarea soluțiilor pentru a putea să facem față tuturor provocărilor din anul 2022. Vreau să folosesc acest prilej pentru a mulțumi tuturor celor care și-au adus contribuția la activitatea guvernamentală și la deciziile pe care le-am luat. Vreau să mă refer în mod aparte la partenerii noștri sociali, la dialogul pe care l-am avut cu patronatele și cu sindicatele, cu asociațiile neguvernamentale, cu reprezentanții întregii societăți, pentru că trebuie să recunoaștem că a fost o colaborare activă și au fost soluții pe care le-am găsit împreună.
Contextul în care ne-am desfășurat activitatea guvernamentală îl știm cu toții, a fost o continuare a situației de criză generată de pandemia de COVID-19, a urmat criza energetică, a urmat criza de securitate, războiul din Ucraina, din proximitatea graniței și, desigur, impactul pe care l-au avut criza economică și inflația. Doresc să subliniez că în acest ansamblu s-a putut desprinde pentru toată lumea beneficiul de care țara noastră s-a bucurat ca membră a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice, de relațiile bilaterale pe care le avem cu partenerii noștri strategici și, în felul acesta, să putem să avem decizii care ne-au asigurat stabilitatea socială, stabilitate economică, putem să vorbim despre creștere economică și, desigur, putem să discutăm de măsurile de întărire a securității și siguranței cetățenilor români. În plan intern, aș dori să subliniez și să mulțumesc coaliției de guvernare. S-a putut și se poate constata că atunci când avem o coaliție stabilă, constituită din partidele care și-au asumat responsabilitatea guvernării – Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și UDMR – practic, prin această stabilitate am putut să inspirăm încrederea tuturor partenerilor sociali și, de asemenea, să inspirăm încredere partenerilor noștri externi, care au văzut în România o oportunitate de investiții, oportunitate care s-a concretizat în cea mai mare sumă a investițiilor străine directe. Din estimările Băncii Naționale, încheiem anul 2022 cu o valoare de aproximativ 11 miliarde de euro din investiții străine. Sigur, a fost anul în care am operaționalizat Planul Național de Redresare și Reziliență și știm cu toții toate aceste faze prin care am trecut, fazele trimestriale, unde a trebuit să îndeplinim jaloanele și țintele în conformitate cu cerințele și cu reformele pe care ni le-am asumat. Am reușit să operaționalizăm prima cerere de plată și am transmis-o și pe a doua.
În felul acesta, în anul 2023, aproximativ 9 miliarde de euro din valoarea totală a fondurilor cuvenite prin PNRR se află în țară și vreau să dau asigurări că în perioada următoare vom urmări cu aceeași tenacitate și cu aceeași determinare ca jaloanele și țintele din PNRR să fie îndeplinite, pentru a putea să ne îndeplinim obiectivele de reformă și cele de investiții, existând o legătură directă între reformele pe care le-am asumat prin PNRR cu cele pe care le-am asumat în momentul începerii procesului nostru de aderare la OCDE. Au fost, de asemenea, aprobate programele operaționale din cadrul multianual financiar 2021-2027. Doresc să le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat astfel încât să putem să ne asigurăm că, prin acordul de parteneriat, România va beneficia de cele 31,5 miliarde de euro prin acest nou cadru multianual. Și, pentru că tot suntem la cadrul multianual de coeziune, la cadrul multianual financiar, este important să subliniem că anul acesta am reușit să facem în așa fel încât creșterea ratei de absorbție să ne asigure depășirea procentului de 70% și, totodată, să evităm dezangajarea a 3 miliarde de euro din acest cadru, 2014-2020. Ceea ce, de asemenea, este important să subliniem – faptul că prin măsurile luate la nivel de coaliție și puse în execuție de la masa Guvernului, prin pachetul ”Sprijin pentru România”, au fost măsuri care au vizat atât susținerea mediului de afaceri și, în felul acesta, vom continua să asigurăm cea mai mare sumă pentru investiții și prin bugetul pe anul 2023. Știți foarte bine că la începutul anului am anunțat că în anul 2022 am asigurat la investiții cel mai mare procent din buget. Am continuat acest proiect al nostru și pentru anul 2023, ca atare vom continua să sprijinim economia, vom continua să luăm măsuri astfel încât să nu se producă dezechilibre în ansamblul economic și, desigur, să nu fim afectați de toate consecințele crizei economice la nivel european și la nivel global. Totodată, prin programul ”Sprijin pentru România” ne-am asumat să protejăm populația vulnerabilă. Au fost măsuri prin care am asigurat sumele necesare pentru persoanele defavorizate. Am luat decizia ca și prin programul din anul 2023 să continuăm aceste măsuri și, în felul acesta, să ne asigurăm că la nivelul Guvernului acoperim toate măsurile și toate deciziile care pot să vină în sprijinul populației vulnerabile. Sigur, au fost o serie de măsuri care au vizat copiii și tinerii cu posibilități modeste, au fost majorate bursele și, desigur, au fost aprobate programe sociale care să acorde fiecărui copil șansa la educație și la o viață mai bună. Totodată, am extins programul ”Masă caldă în școli” și, desigur, au fost acordate tichetele pentru rechizite și pentru îmbrăcăminte. Sunt, de asemenea, măsuri care au vizat compensarea prețurilor la energie, au fost o serie întreagă de decizii care în final s-au concretizat în decizia de a asigura un preț reglementat pentru anul 2023 și, din analiza noastră, și, din analiza noastră, sperăm ca prin această predictibilitate să putem să asigurăm și scăderea inflației pentru anul 2023. Pentru că tot am discutat de compensarea prețului la energie, trebuie să mă refer și la compensarea prețului la carburanți. Dacă inițial măsura nu părea să fie una care să producă efecte, iată, la sfârșitul anului putem să constatăm că a fost o măsură bună, prețul la carburant ajungând la un nivel de dinainte ca măsura să fi fost decisă la nivelul Guvernului, și trebuie să anunțăm că începând cu 1 ianuarie ea nu va mai funcționa.
În schimb, este doar o măsură, o decizie de suspendare, Guvernul fiind pregătit ca, în măsura în care prețurile vor avea o evoluție care să depășească puterea de cumpărare și de susținere la nivelul cetățenilor, să o aplicăm din nou. Am vorbit de măsurile pe care le-am luat pentru punerea în aplicare a reformelor și investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și astăzi vom continua în ședința de guvern să adoptăm o serie de acte normative care vor asigura implementarea acestor măsuri și, desigur, avem pe masa de lucru o serie întreagă de alte măsuri, astfel încât să facilităm accesul la fondurile europene și să facem în așa fel încât să reducem birocrația din interiorul procesului, din interiorul procedurilor de accesare a fondurilor europene și implementare a măsurilor asumate. Este, de asemenea, important de menționat că au fost luate măsuri astfel încât să putem să asigurăm implementarea acestor obiective care vizează identificarea de noi surse de energie și dobândirea independenței energetice. Sunt măsuri care au fost concretizate anul acesta prin operaționalizarea primei exploatări de gaze offshore în Marea Neagră. Este un proces care va continua și sperăm ca în anul viitor, cel mai târziu la jumătatea anului, să înceapă procedurile tehnice prin exploatarea gazelor de mare adâncime din perimetrul Neptun Deep. Sunt, de asemenea, o serie întreagă de măsuri care au fost luate și au fost comunicate la momentul în care Guvernul a luat deciziile respective. Cred că trebuie să ne referim și la faptul că, în tot acest ansamblu, cetățenii români, de la simplul cetățean până la nivelul celei mai înalte autorități din România, a existat o dovadă clară de empatie și solidaritate cu Ucraina și cu cetățenii ucraineni. Ne-au trecut granița peste 3 milioane de ucraineni, au fost parte dintre ei care au decis să rămână pe teritoriul țării noastre și au fost luate măsuri, astfel încât să poată să beneficieze de setul de măsuri pentru a putea să se integreze și să poată să aibă acces la muncă, să aibă acces la asistență medicală și să aibă acces la educație, pentru că vorbim de un număr foarte mare de copii care au fugit din calea războiului din Ucraina. Totodată, au fost luate o serie de măsuri pentru sprijinirea Guvernului și a cetățenilor din Republica Moldova. Am făcut tot ceea ce ne-a stat în putință pentru a putea să răspundem solicitărilor Guvernului de la Chișinău și vom continua să facem ceea ce ne stă în putință pentru a sprijini procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Ne-am bucurat, de asemenea, de momentul în care României i-a fost ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare. Este o dovadă a recunoașterii, a confirmării faptului că România a făcut reformele necesare pentru consolidarea statului de drept. A fost un deziderat pe care l-am îndeplinit și a fost o așteptare la nivelul întregii societăți. Așa cum am menționat, nu cu mult timp în urmă am depus și memorandumul inițial pentru aderarea la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Practic, am intrat în linie dreaptă în ceea ce înseamnă procesul de aderare. El presupune de la sine un set amplu de reforme și standarde pe care țara noastră trebuie să le îndeplinească în procesul de modernizare. Sigur, am avut o așteptare ca în 8 decembrie, în consiliul JAI, să primim acordul pentru aderare la Spațiul Schengen. Nu s-a întâmplat, deși România îndeplinea de drept toate cerințele acquis-ului Schengen. Asta vă spun că nu ne-a dezarmat. Pot să afirm că mai abitir vom continua să menținem dialogul și să luăm măsurile care se impun astfel încât să dovedim în continuare că îndeplinim toate aceste standarde, că îndeplinim criteriile tehnice și că România merită să fie membră a Spațiului Schengen.
Cred că este de asemenea important să subliniem că în ședința de astăzi vom avea o serie întreagă de decizii care vizează îndeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR. Vom adopta inclusiv legea de modificare a pensiilor speciale, va fi o serie întreagă de decizii în ceea ce privește operaționalizarea și facilitarea atragerii fondurilor europene, decizii care vor fi promovate de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și de asemenea, tot astăzi vom adopta o decizie care privește implementarea Regulamentului 1854 privind supraimpozitarea profitului la companiile din domeniul energiei. Fiind ultima ședință din acest an, dați-mi voie să încep prin a mulțumi românilor pentru încrederea pe care ne-au acordat-o. Am vorbit puțin și de mai multe ori am avut această discuție că am preferat să nu apărem atât de mult la televizor. Vreau să vă spun că toată această abordare a fost în favoarea alocării timpului pentru mai multă activitate, pentru mai multă coordonare, pentru mai multă consultare, pentru mai mult dialog cu partenerii sociali și cu societatea civilă și, desigur, mai multă muncă la nivelul Guvernului. Consider că așa este onest față de oameni, să le spunem întotdeauna adevărul și la fel vom face și în anul viitor, vom apărea mai puțin la televizor și vom prefera să facem mai mult la nivelul instituțiilor guvernamentale, astfel încât acest lucru să se poată resimți prin măsurile pe care le luăm pentru a ne îndeplini obiectivele din programul de guvernare.
Cu certitudine, vom face în așa fel încât pentru susținerea economică să asigurăm întreg cadrul legal și financiar pentru continuarea investițiilor. Nu există altă soluție în acest moment decât continuarea investițiilor, susținerea investițiilor, susținerea mediului de afaceri, asigurarea locurilor de muncă și, desigur, celelalte măsuri care vizează sprijinul cetățenilor vulnerabili. Ca atare, vom face în așa fel încât anul viitor, după experiența acestui an la guvernare, să fie unul mai bun pentru activitatea Guvernului și, desigur, să se concretizeze în decizii mai bune pentru cetățenii țării. Încă o dată, vă mulțumesc, dragi români, pentru tot sprijinul pe care ni l-ați acordat, pentru răbdarea pe care ați avut-o cu noi. Vreau să le mulțumesc tuturor partenerilor noștri sociali, cu care am lucrat foarte bine anul acesta. Vreau să le mulțumesc tuturor instituțiilor guvernamentale și, desigur, vreau să le mulțumesc tuturor celor care sunt prezenți astăzi aici, doamnelor și domnilor miniștri, secretari de stat, care au participat activ la tot ansamblul de decizii luate la nivelul Guvernului. Vă doresc multă sănătate, putere de muncă, încredere și speranță că împreună putem depăși orice situație. La mulți ani!”,a declarat Premierul Nicolae Ciucă la inceputul sedintei de guvern.
Views: 11
