Presedintele Iohannis a atacat la CCR modificarea Codurilor penale

0
475

Presedintele Iohannis a atacat la CCR modificarea Codurilor penale 1Presedintele Klaus Iohannis a atacat vineri la CCR modificarile la Codul Penal si Codul de Procedura Penala, potrivit unui comunicat al Cotroceniului. Ambele legi i-au fost transmise presedintelui pentru promulgare pe 2 mai.

Modificarile aduse Codului penal si Codului de procedura penala au fost adoptate pe 24 aprilie de Camera Deputatilor, forul decizional in acest caz. S-au inregistrat 181 de voturi ”pentru”, 83 ”impotriva” si o abtinere in cazul Codului de procedura penala si de voturi 180 de voturi ”pentru”, 81 ”impotriva” si 2 abtineri.

Cele doua acte normative au trecut cu sprijinul deputatilor UDMR si de la alte partide, deoarece coalitia PSD-ALDE nu mai are de anul trecut majoritate in Camera Deputatilor.

In timpul votului pe articole, ministrul PSD al Dezvoltarii, Daniel Suciu, a stat in aceeasi banca cu liderul deputatilor UDMR, Attila Korodi, cel care indica modul in care voteaza parlamentarii formatiunii. De altfel, UDMR a votat si in comisia Iordache modificarile aduse de PSD si ALDE celor doua Coduri penale.

Principalele modificari aduse Codului penal:

Se reduc termenele de prescriptie a raspunderii penale (art. 154) astfel:

De la 10 ani la 8 ani (cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 20 de ani);
De la 8 ani la 6 ani (cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani).
Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infractiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13) – art. 269.

Infractiunile de dare de mita (art. 290) si de cumparare de influenta (art. 292) au fost dezincriminate partial: faptuitorii nu se pedepsesc daca denunta fapta in termen de maximum un an de la producerea ei, cu conditia ca procurorii sa nu se fi sesizat inainte. In prezent, nu exista limita de timp pana la care pot fi denuntate respectivele infractiuni.

A fost dezincriminata total infractiunea de neglijenta in serviciu (art. 298 se abroga).

Au fost injumatatite pedepsele pentru infractiunile de delapidare (art. 295) si abuz in serviciu (art. 297), daca autorii faptelor achita prejudiciul pana la ramanerea definitiva a sentintei.

A fost abrogat articolul 13 indice 2 din legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de coruptie: ”In cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime”.

Recomandarile Comisiei de la Venetia referitoare la modificarile aduse Codului Penal:

reconsiderarea si modificarea articolelor care incrimineaza infractiunile de coruptie, in mod special darea de mita(art. 290) – in forma modificata, prevederea ii descurajeaza pe cei care dau mita sa coopereze cu anchetatorii -, traficul de influenta si cumpararea de influenta (art. 291 si 292), delapidarea (art. 295) si abuzul in serviciu (art. 297);
reconsiderarea si modificarea altor prevederi cu impact mai general, precum articolele care vizeaza termenele de prescriptie(art. 154 – 155) – forma in care au fost modificate reprezinta un risc urias ca multe infractiuni sa fie prescrise inainte de a putea fi investigate si judecate -, marturia mincinoasa (art. 273) si compromiterea intereselor Justitiei (art. 277);
reconsiderarea si modificarea prevederilor referitoare la confiscarea extinsa(art. 112 indice 1), definitia functionarului public (art. 175) si pedeapsa accesorie (art. 65) pentru a le aduce la standardele prevazute de obligatiile internationale ale Romaniei.
Principalele modificari aduse Codului de procedura penala:

A fost mentinuta interdictia comunicarilor publice si a declaratiilor, precum si furnizarea de informatii, direct sau indirect, despre o persoana urmarita penal sau trimisa in judecata (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD si UDMR si a fost considerat constitutional de catre CCR.

Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii si poate astfel intrerupe interogatoriul, desi legea spune ca jura pe Biblie sa spuna adevarul si numai adevarul (1rt. 116). Acest lucru face inutila audierea avand in vedere ca ea poate fi intrerupta oricand, desi esenta audierii este sa fie spontana. Un martor ostil sau mincinos poate acum sa puna pauza ori de cate ori intrebarile sunt incomode.

Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relatii de convietuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic sa refuze sa depuna marturie orice persoana care a avut o relatie similara celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii si permite ca orice martor sa poata sa se eschiveze de la audiere invocand o relatie anterioara (legea nu prevede care este durata in care se poate considera ca persoanele au stabilit relatii similare celor de familie) cu suspectul indiferent daca este adevarat sau nu.

Inregistrarea de catre un martor a unei conversatii purtate de un inculpat cu o alta persoana intr-un loc privat nu poate fi folosita in procesul penal deoarece martorul nu este nici parte si nici subiect procesual principal (art. 139).

Mandatele de securitate nationala (MSN) nu se mai pot utiliza in dosarele obisnuite. Cu alte cuvinte, daca in timp ce monitorizeaza o persoana pentru infractiuni de terorism, SRI afla ca acea persoana sau altele comit si o infractiune de coruptie, evaziune fiscala sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele sa fie instrumentate in cadrul unor dosare penale de coruptie, evaziune fiscala sau viol. Doar probele pentru terorism raman valabile in dosarul de terorism.

Sintagma ”suspiciuni rezonabile” a fost inlocuita cu sintagma ”probe sau indicii temeinice”.

A fost mentinuta interdictia pentru procurori de a ridica la perchezitii probe care dovedesc alte infractiuni in afara de cea pentru care a fost autorizata perchezitia (art. 162).

Au fost limitate denunturile la maximum un an de la comiterea faptei pentru ca o persoana sa beneficieze de dispozitiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsa.

Recomandarile Comisiei de la Venetia referitoare la modificarile aduse Codului de procedura penala:

revizuirea totala a modificarilor aduse actului normativ astfel incat sa existe certitudinea ca reforma nu va avea un impact negativ asupra functionarii sistemului de justitie penala;
in timp ce toate modificarile ar trebui revizuite in intregime, trebuie modificate substantial regulile privind comunicarile referitoare la anchetele penale in desfasurare (art. 4), cele privind inceperea urmaririi penale(art. 305), supravegherea tehnica (art. 139), consemnarea activitatilor de supraveghere tehnica (art. 143), obtinerea de date privind situatia financiara a unei persoane (art. 153), perchezitia informatica (art. 168), drepturile inculpatului (art. 83), drepturile avocatului suspectului si inculpatului (art. 93);
revizuirea dispozitiilor finale si tranzitorii

STIREA TA - Dacă esti martorul unor evenimente deosebite, fotografiaza, filmeaza si trimite-le prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.