Prezentul punct de vedere vizeaza sustinerea sesizirii formulate de Baroul Dolj, cu sediul in mun. Craiova, bld. Carol I,bL17 D Mezanin, jud.Dolj, CIF 4553658, reprezentat de avocat Lucian Bernd Sauleanu, in calitate de decan, avand in vedere hotararea Consiliului Baroului Dolj din data de
15 noiembrie 2018, cu privire la nerespectarea drepturilor avocatilor de catre Parchetele si Inspectoratele Judetene de Politie din Romania, care impiedica accesul acestora cu telefoane mobile, laptopuri si tablete si chiar supun perchezitiei si controlului avocatii.
In primul rand, este de remarcat ca, la nivel nationaI, nu exista un temei cu privire la astfel de limitari sau ingerinte in viata privata si profesionala a avocatilor, ceea ce reflecta caracterul nelegal al acestei masuri. Astfel, in Regulamentul de ordine interioara al parchetelor din 30 iulie 2014′ publicat
in Monitorul Oficial nr, 623 din 26 august 2014, nu gasim nici o dispozilie cu trimitere la accesul avocatilor cu telefoanele mobile in sediul parchetelor. Pe cale de consecinta, acest aspect este lasat la latitudinea procurorilor cu functii de conducere din cadrul parchetelor, care, prin decizii/ordine administrative arbitrare si discretionare determina crearea unei practici neunitare, in contextul in care unele institutii publice permit accesul avocatilor cu telefon mobil, laptopuri si tablete, iar altele nu.
Cu titlu exemplificativ, la nivelul parchetelor de pe raza municipiului Craiova, exista o practica neunitara cu privire la acest aspect, de vreme ce la nivelul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Craiova si al D.N.A. – S.T. Craiova avocatilor le este permis accesul in aceste institulii cu telefoanele mobile, pe cand la nivelul D.I.I.C.O.T. – S.T. Craiova, Parchetului de pe langa Judecatoria Craiova si Parchetului de pe langa Tribunalui Dolj este interzis accesui avocatilor cu astfel de aparate.
In acest context, consideram ca suntem in prezenta unor abuzuri, intrucat avocatul nu poate sa fie deposedat de telefonul mobil, ce ajunge ulterior in custodia personalului jandarmeriei. Este o evidenta incalcare a drepturilor si o nesocotire a calitatii avocatului, care,in esenta, este un partener indispensabil
al justifiei.
Este adevarat ca urmarirea penala, ca prima faza a procesului penal, are un caracter nepublic si se incearca evitarea scurgerilor de informatii si o eventuala favorizare a altor persoane implicate in dosare penale, dar avocatul are deja obligatia de confidentialitate ce decurge in mod expres din Legea
nr.51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, actualizata si din Statutul Profesiei de Avocat.
Obligatia pastrarii secretului profesional se impune avocatilor ca o datorie decurgand din functia lor de aparare. Ea este generala si absoluta si este insotita intotdeauna de o garantie de confidentialitate cu privire la tot ceea ce avocatul ia cunoostinta de la persoana careia ii asigura apararea si din procesul sau
procedura in care aceasta este implicata.
Astfel, avand in vedere obligatia de confidenfialitate existenta deja in sarcina avocatului, prevazuta expres in diverse cadre legislative, apare ca inoportuna o masura suplimentara, impusa de conducatorii parchetelor pe cale administrativa, astfel cum am precizat anterior.
Mai mult, o asemenea ingerinta in viata profesionala a avocatului apare ca o sfidare la adresa institutiei avocatului in sine, care trebuie inteleasa ca un garant al respectarii tuturor prevederilor procedurale ce tin de infaptuirea justitiei. Prin aceasta practica se ajunge la aplicarea in cazul avocatilor a unui
tratament similar cu acela aplicat suspectilor si/sau inculpatilor, situatie de neacceptat in lumina importantei de necontestat a profesiei de avocat si a principiilor care o guverneaza.
in definitiv, telefonul mobil nu reprezinta un simplu aparat electronic portabil, ci este un element esential in desfasurarea activitatii de avocat.
Telefonul mobil este principalul factor de legatura a avocatului in relatia cu clientii, instantele sau alte parchete. Mai mult, in actualul context tehnologic, in care sursele legislative sunt accesate cel mai frecvent de pe mijloace eletronice, prin deposedarea avocatului de telefonul mobil (care poate dura mai multe ore) este ingradit dreptul acestuia la munca, garurrtat atat de art.41 din Constitutie, cat si de recenta evolutie a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, care ofera o protectie indirecta dreptului la munca, ca drept social strans legat de dreptul la un proces echitabil.
Avand in vedere aspectele si argumentele prezentate mai sus, consideram ca se impune createa unui cadru institulional, dar si legislativ, care sa permita avocatului accesul cu telefoane mobile, laptopuri si tablete in cadrul Parchetelor si formarea unei practici unitare in acest sens la nivelul acestor institutii, astfel ca avocatul sa isi desfasoare activitatea in mod neingradit, in conformitate cu prevederile legale.
Av.Lucian Sauleanu
Decanul Baroului Dolj
Views: 0
