Consider că orice candidat la o funcție eligibilă trebuie să aibă un plan temeinic întocmit, așa cum un constructor construiește o casă în baza unui proiect realizat în prealabil.
În acest scop am identificat principalele probleme din administrația locală și măsurile ce trebuie implementate pentru rezolvarea lor.
Aceste măsuri nu trebuie să fie de stânga sau de dreapta, ci măsuri concrete care să înfrunte realitatea.
Ceea ce am să vă prezint mai jos reprezintă doar un rezumat, urmând ca pe viitor să dezvolt în detaliu, împreună cu craiovenii, fiecare domeniu.
Principalele obiective:
1) Măsuri concrete pentru atragerea investitorilor care să ducă la crearea locurilor de muncă plătite decent și creșterea veniturilor la bugetul local.
- scăderea taxelor și impozitelor pentru agenții economici;
- debirocratizare prin digitalizare;
- investiții în sistemul educațional pentru a asigura investitorilor forță de muncă;
- investiții în parcuri industriale.
2) Reducerea cheltuielor din sistemul bugetar și mărirea bugetului pentru investiții.
Peste 70% din bugetul Craiovei este alocat pentru cheltuieli de personal, funcționarea primăriei și instituțiilor din subordine.
- reducerea numărului de personal din aparatul primăriei și instituțiilor din subordine cu 10% (în prezent sunt peste 6.500 de angajați în aceste instituții). Se poate face o economie de peste 8 mil. de EURO anual.
3) Peste 25% din taxele și impozitele locale trebuie investite în educație.
- burse școlare;
- infrastructură educațională;
- echipamente educaționale moderne;
- transport gratuit.
4) Infrastructură modernă.
- transport public de calitate;
- construirea de noi locuri de parcare – o mare problemă în prezent;
- realizarea unui studiu de trafic și modificarea infrastructurii rutiere.
5) Transparență totală în cheltuirea banilor publici.
- publicarea pe site-ul primăriei a tuturor cheltuielilor – orice contract și factură;
- craiovenii au dreptul să știe pe ce sunt cheltuiți banii lor.
BUGETUL este punctul de plecare.
Cu cât ai mai mulți bani la buget, cu atât poți face mai multe pentru craioveni. Am să vă dau un exemplu pentru a putea face diferența. Deși Cluj-Napoca are un număr de locuitori aproximativ egal cu cel al Craiovei, are un buget anual de aproape 3 ori mai mare decât al nostru (Cluj-Napoca 326 mil. EURO, Craiova 125 mil. de EURO). Vă imaginați ce investiții se pot face cu 200 mil. de euro anual în Craiova? Oare de ce există această discrepanță? Una din marile probleme ale Craiovei este că are un buget în care veniturile sunt foarte mici și prost gestionate. Ca să înțelegem de ce Craiova are un buget mult mai mic decât alții, pentru început, am să explic de unde vin banii la buget (art. 5 din Legea 273/2006).
Bugetul Craiovei:
- 42% – cote defalcate din impozitul pe venit;
- 30% – impozite și taxe locale (70%- persoane juridice; 30%- persoane fizice);
- 5% – cote defalcate din TVA;
- 3%- subvenții pentru finanțarea sănătății;
- 20%- reprezintă rambursări de la U.E. și subvenții din bugetul de stat pentru cofinanțarea proiectelor U.E.
Deci, concluzia este că majoritatea banilor la buget vin din domeniul privat. Ce fac decidenții din administrația locală pentru atragerea investitorilor, implicit a banilor pentru craioveni? NIMIC. Ba mai mult, îi gonesc prin taxe și impozite locale maxime și o birocrație care lasă de dorit.
Vă dau două exemple pentru a demonstra cum gonesc autoritățile investirorii.
Exemplul 1: În Craiova avem taxe și impozite locale maxime pentru agenții economici.
Conform art. 460 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, cotele impozitului/ taxelor pe clădiri deținute de persoane juridice se stabilește prin hotărâre de consiliul local. Acest impozit/ taxă se calculează prin aplicarea unor cote asupra valorii impozabile a clădirii.
Cote cuprinse între:
- 0,08% – 0,2% pentru clădiri rezidențiale;
- 0,2% – 1,3% pentru clădiri nerezidențiale.
Consiliul Local din Craiova a stabilit cote maxime pentru persoane juridice, respectiv 0,2% și 1,3% (Hot. Consiliului Local Craiova nr. 473 din 29.11.2019).
Ce fac alții din alte orașe pentru a atrage investitorii? Spre exemplu la Iași, a fost stabilit 0,08% pentru clădiri rezidențiale (adică minimul posibil) și 0.95% pentru clădiri nerezidențiale (Hot. Consiliul Local Iași nr. 179 din 2019).
În timp ce ei atrag investitori prin taxe mici, noi îi gonim prin taxe maxime.
Exemplul 2: Birocrația care gonește investitorii.
Pentru plata unei simple facturi, de cele mai multe ori suntem plimbați pe la mai multe birouri/ghișee. La noi, DOSARUL CU ȘINĂ încă mai există și este la putere pentru că unii bugetari trebuie să-și justifice existența.
Știți cât durează la Craiova obținerea unui banal Certificat de Urbanism?
Minim 30 de zile, maxim…
La Cluj-Napoca, încă din 2017, Certificatele de Urbanism se eliberează online în 24 de ore.
În timp ce alții atrag investitorii printr-o debirocratizare digitalizată, noi îi gonim printr-o birocrație inventată.
Concluzia este cât se poate de simplă: trebuie să implementăm politici noi pentru atragerea investitorilor.
CHELTUIELILE din banii craiovenilor.
Banii trebuie cheltuiți eficient în interesul cetățeanului.
Așa cum spuneam mai sus, peste 70% din bugetul Craiovei este alocat pentru cheltuieli de personal, funcționarea primăriei și instituțiilor din subordine. Marea problemă o reprezintă cheltuielile foarte mari pentru plata salariilor. Salariul mediu din aparatul bugetar este semnificativ mai mare decât cel din privat (4235 lei la stat vs. 2218 lei la privat), lucru complet nesănătos pentru economia unui oraș.
Din păcate, printre majoritatea angajaților din sistemul bugetar care își fac datoria cu profesionalism și pentru care am tot respectul, se găsesc și mulți TRÂNTORI. De cele mai multe ori aceștia sunt activiști de partid sau rubedenii ale acestora. În timp ce copiii voștri sunt plecați din țară, ai lor sunt angajați la stat.
Prin implementarea unor măsuri concrete pentru o debirocratizare digitalizată, numărul angajaților din sistemul bugetar poate fi redus cu cel puțin 10%, făcându-se astfel o economie de cel puțin 8 mil. de EURO anual, bani ce trebuie investiți în educație, sănătate și infrastructură.
Mi-aș dori ca planul meu să devină planul nostru. Sunt deschis, aștept propuneri și sfaturi pentru ca împreună să creionăm Planul Craiovei.
Va mulțumesc!
Views: 0
